Filozofie și religie / Dhammapada

Dhammapada

Traducere: BOGDAN FLORIN PAUL, după "The Dhammapada and Sutta Nipata", Sacred Books of the East, vol. 10, ed. F. Max Müller

I. Versurile gemene (Yamakavagga)

1. Și legile firii, și condiția fiecăruia, totul are ca obârșie mintea (manas), totul este condus de minte, totul este țesut de minte. Dacă un om vorbește ori făptuiește cu o minte rău-voitoare, suferința îl urmărește cum [urmărește] roata, piciorul boului care trage căruța.

2. Și legile firii, și condiția fiecăruia, totul are ca obârșie mintea, totul este condus de minte, totul este țesut de minte. Dacă un om vorbește ori făptuiește cu o minte curată, fericirea îl urmărește ca umbra care nu-l părăsește nicicând.

3. „Cutare m-a insultat, m-a bătut, m-a înfrânt, m‑a jefuit” – în acei care întrețin asemenea gân­duri, ura nu va lua sfârșit nicicând.

4. „Cutare m-a insultat, m-a bătut, m-a înfrânt, m‑a jefuit” – în acei care nu întrețin asemenea gânduri, ura va lua sfârșit.

5. Căci ura nu ia sfarșit prin ură nicicând; ura ia sfârșit prin dragoste, aceasta-i regulă veche.

6. Proștii nu știu că aici, pentru toți vine sfârșitul; aceia ce știu, vrajbele lor încetează pe dată.

7. Pe acela care trăiește urmărind doar plăcerile, cu simțurile nestăpânite, lipsit de moderație în [ce privește] hrana, leneș și slab, Mara (cel care ispi­tește) îl va doborî cu siguranță, cum doboară vântul un copac slab.

8. [Dar] pe acela care nu trăiește urmărind plăcerile, cu simțurile stăpânite, moderat în [ce privește] hrana, credincios și puternic, pe acela cu siguranță că Mara nu-l va doborî, precum nu poate doborî vântul, muntele de stâncă.

9. Cel ce dorește să îmbrace straiele de ascet fără a se fi eliberat de impuritate, cel ce disprețuiește moderația și adevărul, acela nu este demn de straiele de ascet.

10. Dar cel care s-a eliberat de impuritate, în care toate virtuțile sunt adânc înrădăcinate, și care prețuiește moderația și adevărul, acela este demn într-adevăr de straiele de ascet.

11. Cei care-și imaginează ca real ceea ce este amăgire și care consideră drept amăgire ceea ce este real nu dobândesc nicicând adevărul, ci urmăresc dorințe deșarte.

12. [Dar] cei care văd ca real ceea ce este într‑adevăr real și drept amăgire ceea ce este [într‑adevăr] amăgire, dobândesc adevărul, și dorințele pe care le urmăresc sunt juste.

13. Așa cum pătrunde ploaia într-o casă cu acoperișul prost, așa pătrunde dorința în mintea lipsită de meditație.

14. Așa cum nu pătrunde ploaia într-o casă cu acoperișul bun, așa nu pătrunde dorința în mintea care meditează corect.

15. Cel ce face rău jelește [și] pe lumea aceasta, și în cea care va urma; el jelește în amândouă. Suferă și jelește, când ajunge să simtă răutatea propriilor sale fapte.

16. Omul virtuos are parte de multă bucurie și pe lumea aceasta, și în cea care va urma; el are parte de multă bucurie în amândouă. Are parte de multă bucurie și este fericit, când ajunge să simtă curăția propriilor sale fapte.

17. Cel ce face rău suferă pe lumea aceasta, și suferă și în următoarea; el suferă în amândouă. Suferă când se gândește la răul pe care l-a făcut, [și] suferă și mai mult când ia calea lumilor inferioare.

18. Omul virtuos este fericit pe această lume, și este fericit și în următoarea; el este fericit în amândouă. Este fericit când se gândește la binele pe care l-a făcut; și este chiar și mai fericit când ia calea lumilor celeste.

19. Omul fără minte, chiar dacă poate să recite multe învățături pe de rost, dacă nu le pune în practică, nu are parte [cu adevărat] de condiția de ascet; este ca un văcar care numără vacile altora.

20. [Dar] cel care pune în practică învățăturile, chiar dacă nu poate să recite prea multe pe de rost, dar dacă s-a lepădat de dorință, de ură și de ignoranță, dacă a dobândit cunoașterea adevărului și liniștea minții, el, neatașat de nimic de pe lumea aceasta sau din aceea care urmează, el are parte cu adevărat de condiția de ascet.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA