CRENELE

Traducere în limba română

crenel(l)e I. substantiv

1. (constr.) crenel, ambrazură, deschizătură pe creasta zidului, creastă (de zid).

2. (bot.) dinte, zimţ, crestătură (a unei frunze).

crenel(l)e II. verb tranzitiv

a crenela, a face creneluri, a prevedea cu creneluri (un zid).

TE-AR MAI PUTEA INTERESA