| Nutriţie / Dieta |
Dieta mediteraneană ar putea reduce bolile de inimă
Un nou studiu, desfăşurat pe o perioadă de cinci ani la Universitatea din Barcelona, asupra aşa-numitei diete mediteraneene, arată că uleiul de măsline, nucile, fasolea, peştele, carnea albă, fructele, legumele şi... un pahar de vin pe zi sunt ingredientele unei inimi sănătoase.
Dietă mediteraneană la un restaurant din Dubrovnik. 
Acest studiu amplu, care a durat aproape 5 ani, a descoperit că această dietă ar putea preveni aproximativ 30% dintre atacurile de cord, atacurile cerebrale şi decesele datorate bolilor de inimă.
Cercetătorii participanti la studiu au lucrat cu aproape 7500 adulţi din Spania, barbati (de la 55 la 80 ani ani) si femei (de la 60 la 80 de ani), fara boli cardiovasculare la includerea in studiu, dar care au avut fie diabet zaharat de tip 2 sau cel putin trei dintre factorii de risc majori: fumat, hipertensiune arteriala, colesterolemie, exces de greutate sau de obezitate, sau un istoric familial de boala coronariana prematura.
Lor li s-a dat în mod aleator fie o dietă de control (săracă în grăsimi), pentru prevenirea bolilor cardiovasculare, fie una din doua diete mediteraneene (una suplimentata cu ulei de masline extra-virgin si alta cu nuci).
Dieta traditionala mediteraneana in general, este caracterizata printr-un aport ridicat de ulei de masline, fructe, nuci, legume, cereale, un aport moderat de peste si pasari de curte, un aport scazut de produse lactate, carne rosie, carne prelucrata, dulciuri si vin, consumat moderat la mese.
Participantii au fost repartizati aleatoriu, intr-un raport de 1:1:1, la unul dintre cele trei grupuri: o dieta mediteraneana suplimentata cu ulei de masline extra-virgin, o dieta mediteraneana suplimentata cu nuci, sau dieta de control, cu consum redus de grasimi.
S-au folosit chestionare pentru a calcula aportul de energie si nutrienti. S-a masurat greutatea, inaltimea, circumferinta taliei, s-au facut analize pentru a confirma respectarea cantitatii cerute a fi consumate zilnic de ulei sau nuci.
Participantii la cele doua grupuri de dieta mediteraneana au crescut in mod semnificativ portiile de peste pe saptamană (cu 0,3 portii) si legume (cu 0,4 portii), in comparatie cu cei din grupul de control.
In plus, participantii din grupele de dieta mediteraneana au crescut in mod semnificativ consumul de ulei de masline (la 50 g si respectiv 32 g pe zi) si nuci (la 0,9 si respectiv 6 portii pe saptamana).
Principalele schimbari de nutrienti din grupurile de dieta mediteraneana a reflectat continutul de grasimi si compozitia alimentelor suplimentare.
Nu s-au considerat relevante efectele adverse ce au fost raportate ca fiind legate de dieta. Nu s-a gasit nici o diferenta semnificativa de schimbari in activitatea fizica intre cele trei grupuri.
Rezultatele analizelor au aratat un efect similar de protectie a celor doua diete mediteraneene, fata de dieta de control. Reducerea riscului de imbolnavire, in cele doua grupuri de dieta mediteraneana, in comparatie cu grupul de control a fost la fel.
Dieta mediteraneana a dus la o reducere a riscului relativ de aproximativ 30%, in randul persoanelor cu risc, dar care nu au avut initial boli cardiovasculare (ceea ce corespunde cu o reducere a riscului absolut de aproximativ 3 evenimente cardiovasculare majore la 1000 persoane-ani).
Aceste rezultate sustin beneficiile dietei mediteraneene pentru reducerea riscului cardiovascular.
Un studiu mai vechi, Lyon Diet Heart, a arătat, de asemenea, o reducere mai mare a ratelor de evenimente coronariene, boli de inima, cu o dieta mediteraneana imbogatita cu acid alfa-linolenic (un constituent esential al nucilor).
Rezultate semnificative par sa fie in special pentru afectiuni cardiovasculare si accident vascular cerebral, dar nu și pentru infarctul miocardic singur.
Rezultatele studiului ar putea explica de asemenea in parte, mortalitatea cardiovasculara mai mica in tarile mediteraneene decat in tarile din nordul Europei sau Statele Unite.
Abordarea problemei prin scaderea aportului de grasimi alimentare nu a dus la nici un beneficiu. Se pare ca exista o sinergie printre alimentele bogate in nutrienti incluse in dieta mediteraneana, care promoveaza schimbari favorabile in cai intermediare de risc cardiometabolic, cum ar fi lipide din sange, sensibilitatea la insulina, rezistenta la oxidare, inflamatie, vasoreactivitate.
Studiul a generat insă controverse, unii experţi subliniind că şi persoanele care au urmat dieta mediteraneană au suferit atacuri de cord şi atacuri cerebrale, şi au spus că uleiul de măsline şi nucile conţin atât de multe grăsimi şi calorii încât comsumul lor excesiv poate duce la alte probleme de sănătate.
Alţi experţi în boli cardiovasculare au lăudat studiul, spunând că el confirmă importanţa dietei în reducerea riscului de boli de inimă.
TE-AR MAI PUTEA INTERESA
