Editura Global Info / Literatură |
Dimitrie Bolintineanu
Blestemul dervişului
În toată viaţa voastră, p-a voastră tristă casă,
Să cânte baibuh!
O rudă să vă moară, cu orice an ce pasă
Şi voi să trăiţi încă, domniţi d-al morţii duh!
Durerile trecute să le-aduceţi aminte!
Uitarea dorul vostru să uite-a împăca!
Flămânzi, să roadeţi iarba ce naşte pe morminte!
Ghiaurul să refuze mormântu-a vă săpa.
Să vă vedeţi voi viţa prin alţii rădicată!
Căzuţi la băuturi!
Să vă muşcaţi şi braţul, şi mâna deşirată!
Din lacrimile voastre să vă-adăpaţi, ghiauri!
Să vă târâţi pe strade cu braţele rănite
Pe hârburi, nencetat!
Ca să simţiţi ce chinuri, ce suferinţi cumplite
Această semenţie în lume a-ncercat!
Să auziţi în noapte pe boarele sălbateci
O şoptă ca de lanţuri ce robii-n lume port!
Pe ce veţi pune fruntea în visele fantastici
Să vi se pară vouă că-i capul unui mort!
În casa unde puneţi piciorul vreodată
S-aflaţi vrun adăpost,
Să intre cruda moarte de boale conjurată,
Să nu mai fie pace, să nu mai afle rost!
Pe orice-ţi pune mâna, ţărână să se facă!
Să veştejească floarea de care aţi atins!
Să se usuce vinul ce grijele vă-mpacă,
Sau să se schimbe-ndată în plâns de foc nestins!