Editura Global Info / Literatură |
Dimitrie Bolintineanu
Mihai la Vidin
Domnul merge-n frunte luminat mereu
De lumina dalbă sufletului său.
Nimeni nu mai poate domnului să urme.
Căpitanii roagă pasul să-şi înturne.
Câţiva turci văzându-l repede-l atacă.
Mândrele lui arme furia-i împacă.
Unul dintre dânşii care mai trăieşte
Îşi ridică lancea. Domnul se sfieşte.
El apucă lancea cu-ambele lui mâini
Aşteptând s-ajungă bravii lui români.
Amândoi cu mâna cruda lance ţin.
Turcii către dânşii cu turbare vin.
Dar ca două valuri pe mări furtunoase
Iată vin Buzeştii cu săbiile scoase.
Ei ucig străinul şi pe domn îl scap
Şi toţi trei s-aruncă în al oştii cap.