Dinozaurii au avut sânge cald

Dinozaurii au avut sânge cald ca mamiferele de astăzi, susţine un om de ştiinţă de la Stony Brook University din New York care a analizat metabolismul lor folosind ratele de masă corporală şi de creştere deduse din fosilele de specii.

Dinozauri. Foto: Marcin Chady/Wikipedia (CC BY 2.0)

Oamenii de ştiinţă au dezbătut incă din secolul al 19-lea dacă dinozaurii au fost fiinţe lente, greoaie, creaturi cu sânge rece, aşa cum s-a crezut inițial, sau aveau o fiziologie cu sânge cald pentru a permite un stil de viață mai viguros.

Cercetătorii au evaluat metabolismul a 21 de specii de dinozauri, folosind o formulă bazată pe masa corporală, aşa cum este indicată de către cea mai mare parte a oaselor coapselor lor şi de ratele de creştere indicate de inelele de creştere din oasele fosile, similare celor din copaci.

Speciile au inclus prădători, vegetarieni cu gât lung şi altele. Ei au comparat aceste informaţii cu datele mamiferelor, păsărilor, peştilor şi reptilelor de astăzi.

Principala concluzie a fost că dinozaurii care au fost studiaţi pană în prezent au fost, în general, cu sânge cald, ca mamiferele de astăzi.

Păsările, care au evoluat din dinozauri mici cu pene acum aproximativ 150 de milioane de ani, sunt cu sânge cald.

Sângele cald nu a împiedicat dinozaurii să ajungă aşa de mari, deşi au fost necesare adaptări pentru ca organismele lor uriaşe să nu se supraîncălzească.

Pământul a fost în general mai cald în timpul dinozaurilor şi supraîncălzirea ar fi putut fi o problemă pentru ei.

Cu toate acestea, dinozaurii mai mari au avut unele oase goale, umplute cu aer şi au avut probabil saci de aer mari în alte părţi ale corpului, la fel ca păsările de astăzi.

Acest lucru le-a oferit un sistem de ventilaţie naturală în trupurile lor, care i-a ajutat ca să se menţină reci.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Pinguinii imperiali pot rămâne sub apă 27 minute

Noile cercetări ale oamenilor de ştiinţă de la Universitatea din California au arătat modul în care pinguinii imperiali sunt capabili să se scufunde la adâncimi de peste 500 metri şi să rămână sub apă timp de 27 minute, mai adânc şi mai mult decât oricare dintre alte specii de păsări.

Fulgerele pot schimba structurile atomice

Un fulger puternic poate produce un fel de presiune masivă necesară pentru a crea lamele de şoc, structuri atomice despre care se credea anterior că rezultă doar dintr-un impact meteoric sau o explozie nucleară.

Cum şi-au pierdut şerpii picioarele

Cercetătorii de la University of Edinburgh şi American Museum of Natural History au analizat un craniu fosil vechi de 90 milioane de ani al unei reptile dispărute şi au declarat că au găsit răspunsul la întrebarea cum şi-au pierdut şerpii picioarele.

Cainii pot recunoaste alti caini pe un ecran

Un grup de cercetatori de la Scoala Veterinara din Lyon, in frunte cu Dr. Dominique Autier-Dérian au facut un studiu asupra capacitatii cainilor de a deosebi alti caini intre diverse imagini de specii de animale si chipuri de oameni, postate pe un ecran de computer.

Nouă specie de mamifer descoperită în America

Acest mic mamifer a fost confundat până acum cu o ruda a sa, olingo, cu care a împartit cuştile grădinilor zoologice timp de mai bine de 100 de ani. Acum este considerat primul mamifer descoperit în America, in ultimii 35 de ani. Are mărimea unui raton şi arată ca o încrucisare între o pisică domestică şi un ursuleţ de pluş. Trăieşte la înălţimi de peste 1600 metri în Anzii de nord, zone montane împădurite din Ecuador şi Columbia.

Şi peştii au sentimente

Un studiu realizat de un grup de oameni de ştiinţă a constatat că un anumit tip de peşti pot experimenta "febra emoţională", capacitate care îi poate califica ca fiinţe simţitoare.