Editura Global Info / Literatură |
Duiliu Zamfirescu
Versuri heterometre albe1
Lui Leopardi2
Ca cerul munţilor, limpede,
Adânc, ca a nopţilor stele,
Tu eşti a durerii imagine,
O, tânăr cu palidă frunte.
Pe ochii tăi mari, suferinţele
Întins-au zăbranic de ceaţă,
Sub care întorsu-s-au, singure,
Spre tine privirile tale.
Văzut-ai acolo imaginea
Atâtor splendori îngropate
Încât de atunci închinatu-ţi-au
Trecutului toată viaţa.
Cum vine prin desele negure
O rază din stinsul luceafăr,
Şi timidă luptă cu spaţiul,
De lumea de azi doritoare;
Aşa din a speţei flacără
Pornit-a scânteia iubirii
Şi-n tine aprins-a tot farmecul
Amorului fără speranţă.
Atunci ai crezut că-n Aspasia3
Natura pusese răsunet
Din mersul armonic al zorilor
Spre calda viaţă a zilei;
Şi iar ai crezut că în Silvia4
Pusese poetica umbră
Din geana luminii ce tremură
În lungul crepuscul al serii.
Dar nu era nimeni să semene
Duioasei icoane din suflet.
De-abia dacă floarea pustiului,
Ginestra5, cu galbene ramuri,
Mişcând pe a clipelor aripă,
Uşor adia pentru tine;
De-abia dacă luna patetică,
Plutind pe deasupra pădurii,
Venea din trecut să te mângâie
O, tânăr cu palidă frunte!
1896
Note
1. Versuri în altfel de metru şi fără rimă.
2. Marele romantic italian.
3. Aluzie la poezia lui Leopardi, Aspasia.
4. Altă poezie a lui Leopardi, în care poetul celebrează iubirea şi tinereţea.
5. Numele unei flori ce creşte pe Vezuviu şi care e titlul unei alte poezii a lui Leopardi.