Afaceri / Finanţe

Efectul Balassa-Samuelson

Engleză: Balassa-Samuelson effect

Exprimă tendinţa existentă în cazul ţărilor cu productivitate mai mare în sectorul bunurilor comercializabile (T) comparativ cu sectorul bunurilor necomercializabile (NT) de a înregistra niveluri mai ridicate ale inflaţiei şi apreciere reală a monedei naţionale. Această evoluţie este asociată procesului de convergenţă a economiilor emergente către cele dezvoltate şi este impulsionată de competiţia pe plan internaţional şi de infuzia de capital şi tehnologii moderne realizată prin intermediul investiţiilor străine în industriile caracterizate de un raport ridicat între contribuţia capitalului şi respectiv a forţei de muncă la realizarea producţiei. Cum, în general, o productivitate în creştere antrenează sporuri salariale, salariile din sectorul T vor tinde să se majoreze mai rapid decât cele din sectorul NT. Efectul Balassa-Samuelson se bazează pe ipoteza că pe piaţa forţei de muncă vor apărea presiuni de egalizare a câştigurilor salariale în cele două sectoare economice (sau de păstrare a diferenţei relative dintre acestea). În condiţiile unor sporuri de productivitate mai mici, sectorul NT nu poate face faţă acestor presiuni decât prin includerea în preţuri a costurilor salariale suplimentare, astfel încât preţurile bunurilor necomercializabile vor creşte mai repede decât preţurile bunurilor comercializabile. În cazul economiilor interdependente pe piaţa mondială, diferenţe inegale de creştere a productivităţii în sectoarele T şi NT conduc, datorită efectului Balassa-Samuelson, la rate diferite ale inflaţiei. Concret, ţările cu diferenţe mai mari de productivitate între cele două sectoare au rate ale inflaţiei mai mari. Din acest motiv, nivelul general al preţurilor creşte, de regulă, mai rapid în ţările în tranziţie decât în ţările dezvoltate, conducând la o apreciere în termeni reali a cursului de schimb.

Termeni înrudiţi: bunuri comercializabile, bunuri necomercializabile. (BNR)

TE-AR MAI PUTEA INTERESA