Ştiri şi informaţii din toată lumea
    Ştiri / Ştiinţă

    Elefanţii fac diferenţa între limbajele umane

    GH. MĂNOIU | 20 OCTOMBRIE 2023

    Un studiu recent sugerează că elefanţii, deja cunoscuţi ca fiinţe inteligente, înţeleg pericolele care vin din partea oamenilor. Ei fac diferenţa între diferitele limbaje umane şi se îndepărtează de cele considerate o ameninţare.



    Elefant african, Addo National Park, Africa de Sud. Foto: Gorgo/Wikimedia


    Elefanţii africani sunt cele mai mari animale terestre şi sunt o specie vulnerabilă din cauza restrângerii habitatului şi a vânătorii ilegale pentru fildeş.

    Cercetătorii de la University of Sussex au folosit înregistrări de voci umane pentru elefanţii din Parcul Naţional Amboseli din Kenya.

    Unele dintre vocile înregistrate au fost ale localnicilor, bărbaţi Maasai, care sunt crescători de vite şi care intră în conflict cu elefanţii pentru sursele de apă şi pentru păşuni. Uneori, elefanţii sunt ucişi în ciocniri cu Maasaii.

    Alte voci au fost înregistrate de la bărbaţi Kamba, care sunt fermieri şi angajaţi ai parcului naţional şi nu reprezintă un pericol pentru elefanţi. Au fost înregistrate şi voci de femei şi băieţi Maasai.

    Toţi au spus aceeaşi frază: "Uite, uite acolo, un grup de elefanţi se apropie".

    Vocile înregistrate au fost redate pentru sute de elefanţi din 47 de grupuri de familii, pe timp de zi.

    Când elefanţii au auzit voci de bărbaţi Maasai, au avut tendinţa să se adune în grup şi să se deplaseze departe, în siguranţă. Când au auzit voci de femei, copii sau bărbaţi Kamba, nu s-au arătat interesaţi.

    Testul arată că elefanţii sesizează diferenţa între diferite limbi.

    O mulţime de animale o iau la fugă la auzul vocii umane, dar elefanţii nu fac asta. Se pare că sunt capabili de gândire.

    Un studiu anterior a arătat că elefanţii au chiar sunete de alarmă specifice când oameni sunt în apropiere, ceea ce arată că relaţia dintre oameni şi elefanţi a ajuns într-un punct critic.




    TE-AR MAI PUTEA INTERESA

    Rămăşiţele unui mamut care ar putea avea circa 20000 de ani au fost descoperite într-un şantier de construcţii din cantonul Zug, în centrul Elveţiei.
    Cercetătorii de la Yunnan University şi University of Arizona au descoperit cel mai vechi sistem cardiovascular găsit vreodată într-o fosilă a unui artropod, animal asemănător cu un crevete, care trăia în mări.
    Un studiu realizat la Scott Polar Research Institute al Universităţii Cambridge, a descoperit două lacuri subglaciare la 800 metri sub suprafaţa calotei glaciare din Groenlanda.
    Oamenii de ştiinţă au gasit în India cele mai vechi plante fosilizate, care seamănă cu algele roşii, vechi de 1,6 miliarde de ani.
    Torvosaurus gurneyi, cel mai mare prădător terestru descoperit în Europa, avea 10 metri lungime, era un therapod care stătea pe două picioare şi avea dinţi ascuţiţi de 10 cm lungime. Craniul avea 1,2 metri lungime. A trăit acum 150 de milioane de ani, în timpul perioadei Jurassic şi a fost în fruntea piramidei trofice.
    Oamenii de ştiinţă britanici au descoperit că o serie de îngheţuri şi dezgheţuri rapide ar fi putut fi "scânteia vitală" pentru ca viaţa să pornească pe Pământ. Este probabil că celulele vii au evoluat in mod natural de la o supă biochimică in primele zile ale planetei noastre.