Ştiri / Mapamond |
Fenicienii aveau strămoşi iberici
Cercetările efectuate pe rămăşiţele umane descoperite în oraşul tunisian Cartagina, arată că ADN-ul mitocondrial sau informaţiile genetice din partea mamei au venit de pe coasta mediteraneană nordică, din Peninsula Iberică, unde este acum Spania şi Portugalia.
Studiul a fost realizat la departamentul de anatomie al Universităţii Otago din Noua Zeelandă.
Resturile umane provin de la p persoană cunoscută sub numele de "Omul tânăr din Byrsa" sau "Ariche", descoperit în 1994 şi constituie cele mai vechi dovezi cunoscute în Africa de Nord a unei populaţii europene rare genetic, sau haplogroup, cunoscut sub numele de U5b2c1.
U5b2c1 este considerat a fi unul dintre cele mai vechi haplogrupuri din Europa şi este asociat cu populaţiile de vânători-culegători.
Este remarcabil de rar în populaţiile moderne de azi şi este găsit în Europa la niveluri de mai puţin de un procent.
ADN-ul matriarhal studiat se potriveşte cel mai mult cu secvenţa unei persoane moderne din Portugalia.
Descoperirea pune la îndoială unele aspecte ale istoriei fenicienilor, despre care se crede că au originea în actualul Liban şi s-au răspândit în întregul bazin mediteranean.
Cercetătorii nu au găsit nici o legătură între ADN-ul mitocondrial al omului antic şi cel prelevat de la 47 de libanezi moderni.
Fenicienii sunt cunoscuţi ca invenatorii primului alfabet, buni navigatori şi locuitori ai oraşelor de coastă, Tir, Sidon, Byblos şi Arwad, în ceea ce este acum Libanul şi sudul Siriei, iar Cartagina a fost un proeminent centru comercial fenician.
Scrierile fenicienilor fiind făcute pe papirus, au rămas puţine date despre ei, doar ceea ce au relatat despre ei istoricii greci şi egipteni.