Fibrele alimentare reînnoiesc celulele epiteliale intestinale

Se știe că o dietă bogată în fibre are multe beneficii pentru sănătate. Studiile științifice indică protecția împotriva unor boli precum cancerul și diabetul. Cu toate acestea, modul în care fibrele interacționează cu intestinele și cu microorganismele care le colonizează – microbiota intestinală – este puțin înțeles.

Inulina este o fibră solubilă abundentă în rădăcinile de cicoare. Foto: Christopher Luther/Unsplash

Un studiu realizat de cercetători de la Institutul de Biologie al Universității de Stat din Campinas, Brazilia, arată că o dietă care conține cantități adecvate de inulină, o fibră solubilă abundentă în rădăcinile de cicoare, de exemplu, poate influența chiar și lungimea și alte caracteristici macroscopice ale intestinelor.

Această acțiune benefică este însă posibilă numai în prezența bacteriilor care digeră fibra.

Modificările pozitive ale imunității se numără printre interacțiunile sănătoase.

Descoperirile includ noi dovezi ale importanței fibrelor alimentare și contribuie la înțelegerea medicală a bolii inflamatorii intestinale.

La animalele de laborator care au ingerat o dietă de 10% inulină, intestinul a fost mai mare decât la cele care au consumat numai fibre insolubile [celuloză].

Consumul de inulină scade nivelul lipidelor din sânge și reduce steatoza hepatică (boala ficatului gras).

Cercetătorii au descoperit că și alte fibre solubile, cum ar fi pectina din fructe, au avut efecte similare.

Sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege exact ce face fiecare fibră, dar beneficiile unei diete echilibrate sunt din ce în ce mai evidente și implică interacțiuni complexe între componentele dietei, microbiota intestinală și diferite tipuri de celule.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Secretele unui antibiotic natural

Existenta unor agenti antimicrobieni in diverse secretii ale organismelor multicelulare a fost descoperita acum mult timp. Dar nu s-a stiut cum produsi ai plantelor si animalelor distrug germenii daunatori. O echipa internationala de cercetatori a studiat modul lor de actiune.

Substanţele din sânge prezic declinul creierului

Oamenii de ştiinţă au descoperit o substanţă chimică în sânge care indică dacă va avea o scădere în funcţionarea creierului. Cazurile de demenţă la nivel global s-ar putea tripla până în 2050 şi nu există nici un tratament.

Consumul de melatonină ajută la arderea caloriilor şi stoparea îngrăşării

O echipă de cercetători a descoperit un nou mecanism molecular responsabil de efectele antiobezitate ale administrării de melatonină, un hormon secretat în timpul întunericului nopţii de glanda pineală.

Amintirile pierdute în Alzheimer ar putea fi recuperate

Este posibil ca cei care suferă de boala Alzheimer să nu-şi fi pierdut amintirile, ci doar să aibă dificultăţi la accesarea lor, şi un posibil tratament le-ar putea face din nou accesibile.

Omega-3 ajută copiii să doarmă mai bine

Un studiu realizat de Universitatea Oxford, a arătat că o creştere a consumului de acizi graşi omega-3 care se găsesc în uleiul de peşte şi alte fructe de mare, ajută copiii să aibă un somn mai bun.

Oamenii de ştiinţă folosesc celulele pielii pentru a crea spermă artificială şi ovule

Oamenii de ştiinţă de la Gurdon Institute din Cambridge au dat naştere la forme primitive de spermă artificială şi ovule din celule stem, într-o performanţă medicală care ar putea schimba înţelegerea bolilor legate de vârstă şi a problemelor de fertilitate.