„Frumoasa Neagră”, un meteorit marţian bogat în apă

Un meteorit de origine marţiană care a căzut pe Pământ şi a fost descoperit în 2011 în deşertul Sahara a dus la descoperirea unor detalii noi, surprinzătoare, despre Planeta Roşie.

Denumit Northwest Africa (NWA) 7034 şi poreclit „Frumoasa Neagră”, meteoritul marţian este de mărimea unei mingi de baseball şi cântăreşte aproximativ 320 grame.Cercetătorii de la University of New Mexico (SUA) spun că această bucată de rocă reprezintă o nouă clasă de meteoriţi, despre care ei cred că îşi are originea în scoarţa planetei Marte.

Cele mai multe roci care cad pe Pământ vin din centura de asteroizi a galaxiei noastre, însă o parte dintre ele s-a descoperit că vin de pe Lună sau de pe Marte.

Oamenii de ştiinţă au stabilit că roca de 320 grame venită din spaţiu, poreclită „Frumoasa Neagră”, s-a format în urmă cu peste două miliarde de ani, ceea ce o face să fie unul dintre cei mai vechi meteoriţi marţieni descoperiţi vreodată.

Şi ceea ce este cel mai important, ea conţine mai multă apă decât oricare dintre cei aproximativ 100 de meteoriţi despre care se ştie că provin de pe Planeta Roşie, ceea ce face să crească posibilitatea să fie existat cândva viaţă pe Marte.

Majoritatea rocilor marţiene descoperite pe Pamant au fost găsite în Antarctica şi în Sahara. Aproape jumătate dintre meteoriţi au 1,3 miliarde de ani vechime, iar restul sunt mai noi de 600 milioane ani.

Roca „Frumoasa Neagră” a fost donată Universităţii New Mexico de un american care a cumpărat-o de la un dealer marocan de meteoriţi, şi au fost găsite dovezi că ea a fost modificată de apă. Deşi apa din ea este foarte puţină, 6000 de părţi la un milion, cantitatea este mult mai mare decât în orice alt meteorit marţian.

Cercetătorii spun că meteoritul „Frumoasa Neagră” le-a oferit o imagine despre condiţiile străvechi ale mediului şi scoarţei marţiene pe care nici un alt meteorit nu a mai oferit-o vreodată.

Roca ar putea ajuta cercetătorii să înţeleagă cum s-a transformat planeta Marte dintr-un mediu tropical într-un deşert. Compoziţia minerală a rocii sugerează că a fost proiectată în spaţiu de o erupţie vulcanică de pe Marte.

Compoziţia sa chimică este similară atât cu ceea ce au descoperit vehiculele NASA care analizează solul marţian, cât şi cu determinările transmise de sateliţii care orbitează în jurul Planetei Roşii.

BOGDAN-FLORIN PAUL | 6 IANUARIE 2013

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Rusia a pierdut controlul asupra unui satelit cu experimente ştiinţifice

Motorul satelitului Foton M4, cu mai multe experimente la bord, a încetat să mai răspundă la comenzile centrului de control de la sol.

Cea mai mare parte a aerului de pe Marte s-a pierdut în spaţiu

Un nou studiu, care combină măsurătorile efectuate de satelitul Maven aflat pe orbită în jurul Plantei Roşii şi de roverul Curiosity de pe suprafaţa sa indică faptul că pe Marte a existat cândva o atmosferă ce ar putea rivaliza chiar şi cu ceea ce vedem astăzi pe Pământ.

Robotul Philae, lansat de pe sonda Rosetta, a transmis date de pe cometă

Robotul Philae, lansat de pe sonda Rosetta, a reuşit să transmită date de pe cometa 67P inainte de a rămâne fără energie şi a intra în modul stand-by.

Un acid gras a fost detectat pe Marte

Un acid gras ar putea fi printre molecule organice descoperite pe Marte de roverul Curiosity de la NASA.

Particule de nisip de la o veche supernova gasite in meteoriti

Cercetatori de la Universitatea Washington din St. Louis au descoperit doua particule mici de oxid de siliciu (nisip) in meteoriti primitivi. Aceasta descoperire este surprinzatoare, deoarece siliciul nu este unul dintre mineralele ce condenseaza in atmosfera stelara. Cele doua particule descoperite acum par sa provina de la o supernova ce a colapsat.

Phobos sub lumina reflectoarelor

Sonda Mars Express de la ESA, Agenţia Spaţială Europeană, care a intrat pe orbită în jurul Planetei Roşii acum zece ani, s-a apropiat cel mai mult de Phobos, luna cea mare a planetei Marte, la sfârşitul lunii decembrie 2013. Ea a trecut la 45 km de suprafaţa corpului ceresc.