Sănătate / Anatomie şi fiziologie

Functionarea rinichilor

Rinichii sunt o pereche de organe vitale de a caror functionare depinde pastrarea curata a sangelui si echilibrul substantelor chimice. Intelegerea modului de functionare a rinichilor poate ajuta la mentinerea sanatatii acestora.

Rinichii indeparteaza reziduurile si apa din sange formand urina. Urina circula de la rinichi catre vezica urinara prin uretere.

Ce fac rinichii?

Rinichii sunt organe de forma unor boabe de fasole, fiecare avand marimea aproximativa a unui pumn. Ei se afla in apropierea mijlocului spatelui, chiar sub cutia toracica, de fiecare parte a coloanei vertebrale.

Rinichii reprezinta masinarii sofisticate de reprocesare. In fiecare zi, rinichii unei persoane proceseaza aproximativ 190 litri de sange pentru a elimina prin filtrare aproximativ 1,9 litri de produse reziduale si exces de apa. Reziduurile si excesul de apa devin urina, care circula catre vezica urinara prin tuburile numite uretere. Vezica urinara stocheaza urina pana la eliberarea ei prin urinare.

Reziduurile din sange provin din descompunerea normala a tesuturilor active, cum ar fi muschii si a alimentelor. Organismul foloseste alimentele pentru energie si auto-reparare. Dupa ce organismul a luat ce avea nevoie din alimente, reziduurile sunt trimise la sange. Daca rinichii nu le indeparteaza, aceste deseuri se vor depozita in sange si vor dauna organismului.

Indepartarea efectiva a reziduurilor are loc in micutele unitati din interiorul rinichilor numite nefroni. Fiecare rinichi are aproximativ un milion de nefroni. In nefron, glomerul – care este un mic vas de sange, sau capilar – se intrepatrunde cu un mic tub colector de urina numit tubul.

Glomerulul actioneaza ca o unitate de filtrare, sau sita si pastreaza proteinele si celulele normale in fluxul de sange, permitand fluidului in exces si reziduurilor sa treaca mai departe. Are loc un schimb chimic complex, pe masura ce materiile reziduale si apa parasesc sangele si intra in sistemul urinar.

In nefron, micutele vase de sange se intrepatrund cu tuburile colectoare de urina.La inceput, tubulii primesc o combinatie de materii reziduale si de substante chimice pe care corpul inca le mai poate folosi. Rinichii distribuie substantele chimice precum sodiul, fosforul si potasiul si le elibereaza in sange pentru a fi duse inapoi in organism. Astfel, rinichii regleaza nivelul din corp al acestor substante. Echilibrul corect este necesar pentru sustinerea vietii.

In plus fata de indepartarea reziduurilor, rinichii elibereaza trei hormoni importanti:

• eritropoietina, sau EPO, care stimuleaza producerea de celule rosii ale sangelui in maduva osoasa
• renina, care regleaza tensiunea arteriala
• calcitriolul, forma activa de vitamina D, care ajuta la mentinerea calciului in oase si la pastrarea echilibrului chimic normal al organismului

Ce este functia renala?

Cuvantul "renal" se refera la rinichi. Termenii "functie renala" si "functie a rinichilor" sunt similari. Cadrele medicale utilizeaza termenul "functie renala" atunci cand vorbesc despre cat de eficienti sunt rinichii in filtrarea sangelui. Persoanele cu ambii rinichi sanatosi au functia renala de 100 de procente.

Scaderea usoara sau moderata a functiei renale – de pana la 30, 40 procente – va fi rar observabila. Functia rinichilor se calculeaza acum utilizand un esantion de urina si o formula pentru gasirea ratei de filtrare glomerulare estimate (eRFG). eRFG corespunde procentului de functie renala disponibila.

Unele persoane se nasc cu un singur rinichi, putand totusi duce o viata normala, sanatoasa. In fiecare an, mii de oameni isi doneaza unul dintre rinichi pentru transplant in beneficiul unui membru al familiei sau al unui prieten.

Pentru multe persoane cu functie renala redusa, este prezenta si o boala de rinichi care se va agrava. Problemele grave de sanatate apar atunci cand oamenii au mai putin de 25 de procente din functia lor renala. Cand functia renala cade sub 10 pana la 15 procente, persoana necesita - pentru a ramane in viata - o forma de terapie de inlocuire renala, fie tratament de curatare a sangelui numit dializa, fie un transplant de rinichi.

De ce rinichii nu-si mai pot indeplini functia?

Majoritatea bolilor de rinichi ataca nefronii, cauzand pierderea capacitatii lor de filtrare. Deteriorarea nefronilor se poate petrece repede, deseori ca rezultat al lezarii sau otravirii. Insa majoritatea bolilor de rinichi distrug nefronii incet, pe neobservate. Doar dupa cativa ani sau chiar decenii deteriorarile vor deveni vizibile. Majoritatea bolilor renale ataca ambii rinichi simultan.

Cele mai raspandite doua cauze de boli renale sunt diabetul si hipertensiunea. Persoanele cu un istoric al familiei cu orice tip de probleme ale rinichilor se afla de asemenea la riscul de a dezvolta boli renale.

Boala rinichilor cauzata de diabet

Diabetul este o boala care nu permite organismului sa foloseasca, asa cum ar trebui, glucoza, o forma de zahar. Daca glucoza ramane in sange in loc de a fi descompusa, ea actioneaza ca o otrava. Deteriorarea nefronilor cauzata de glucoza nefolosita din sange poarta numele de boala de rinichi cauzata de diabet.

Folosirea medicamentelor numite inhibitoare ale enzimei ce converteste angiotensina (ACE) si blocante ale receptorilor de angiotensina (ARB) pentru tratarea hipertensiunii pot de asemenea incetini sau intarzia evolutia bolii renale de cauza diabetica.

Hipertensiunea

Hipertensiunea poate deteriora micile vase sanguine ale rinichilor. Vasele deteriorate nu pot filtra reziduurile din sange asa cum ar trebui sa o faca.

Doctorul poate prescrie medicamente pentru tensiune. S-a descoperit ca inhibitorii ACE si ARB-urile protejeaza rinichii mai mult chiar decat celelalte medicamente care scad tensiunea arteriala la un nivel similar. Se recomanda ca persoanele cu diabet sau functie renala redusa sa-si pastreze tensiunea sub 130/80.

Boli glomerulare

In aceasta categorie sunt grupate impreuna cateva tipuri de boli renale, printre care bolile autoimune, bolile corelate cu infectii si bolile sclerotice. Dupa cum le indica numele, bolile glomerulare ataca micile vase sanguine, sau glomerulii, din rinichi.

Cele mai raspandite boli glomerulare primare sunt nefropatia membranoasa, nefropatia IgA si glomeruloscleroza focala segmentara. Primul semn de boala glomerulara este deseori proteinuria, care reprezinta prezenta prea multor proteine in urina. Un alt semn frecvent este hematuria, care reprezinta prezenta sangelui in urina.

Unele persoane au atat proteinurie cat si hematurie. Bolile glomerulare pot distruge incet functia renala. Controlul tensiunii arteriale este important in orice boala renala. Bolile glomerulare sunt de obicei diagnosticate printr-o biopsie – o procedura care implica taierea unei bucati din tesutul renal in scopul examinarii microscopice.

Tratamentele pentru bolile glomerulare pot include medicamente imunosupresoare sau steroizi pentru reducerea inflamatiei si a proteinuriei, in functie de boala specifica.

Boli renale mostenite si congenitale

Unele boli renale sunt rezultat al factorilor ereditari. Boala polichistica renala (BPR), de exemplu, este o tulburare genetica prin care in rinichi se dezvolta multe chisturi. Chisturile BPR pot inlocui incet o mare parte din masa rinichilor, reducand functia renala si conducand la insuficienta renala.

Unele probleme renale pot aparea inca de cand copilul se dezvolta in uter. Exemplele includ BPR autosomala recesiva, o forma rara de BPR si alte probleme de dezvoltare care interfera cu formarea normala a nefronilor.

La copii variaza semnele bolilor renale. Un copil poate creste neobisnuit de incet, poate voma deseori, sau poate avea dureri de spate sau laterale. Unele boli renale pot fi silentioase – neprezentand semne sau simptome – timp de luni sau chiar ani intregi.

Daca un copil are o boala renala, doctorul pediatru va trebui sa-l consulte periodic. Primul semn de problema renala poate fi cresterea tensiunii arteriale; reducerea numarului de celule rosii ale sangelui, numita anemie; proteinuria; sau hematuria.

Daca doctorul gaseste oricare dintre aceste probleme, pot fi necesare teste ulterioare, care includ teste suplimentare de sange si urina, sau studii radiologice. In unele cazuri, doctorul poate cere efectuarea unei biopsii.

Unele boli renale ereditare pot sa nu fie detectate pana la varsta matura. Cea mai frecventa forma de BPR era odata numita "BPR de adult" intrucat simptomele de hipertensiune si insuficienta renala nu apareau de obicei pana cand pacientii nu implineau varsta de 20 sau 30 de ani. Insa dezvoltarea tehnologiilor imagistice de diagnoza a permis doctorilor gasirea de chisturi la copii si adolescenti inainte de aparitia oricarui simptom.

Alte cauze de boli renale

Otravirile sau traumele, cum ar fi lezarea directa si in forta a rinichilor, poate conduce la boli renale. Unele medicamente fara reteta pot fi otravitoare pentru rinichi daca sunt luate regulat pentru o perioada lunga de timp. Oricine ia in mod regulat medicamente contra durerii ar trebui sa consulte doctorul pentru a se asigura ca acestea nu afecteaza rinichii.

Cum are loc caderea functiei renale?

Multi factori care influenteaza viteza de cadere a functiei renale nu sunt complet intelesi. Cercetatorii inca studiaza modul in care proteinele din dieta si nivelul colesterolului afecteaza functia renala.

Leziunea renala acuta

Unele probleme renale se pot intampla rapid, ca atunci cand rinichii sunt lezati intr-un accident. Pierderea unei catitati mari de sange poate cauza brusc insuficienta renala. Unele medicamente sau otravuri pot face rinichii sa-si opreasca functionarea. Aceste caderi bruste ale functiei renale poarta numele de leziuni renale acute (AKI - "Acute Kidney Injury"). Unii doctori se refera la aceasta afectiune si prin insuficienta renala acuta (IRA).

Leziunea renala acuta poate conduce la pierderea permanenta a functiei renale. Daca rinichii nu sunt insa grav afectati, boala acuta renala poate fi reversibila.

Boala cronica renala

Totusi, cele mai multe probleme ale rinichilor apar intr-un ritm mai lent. O persoana poate avea boala renala timp de cativa ani fara sa stie. Pierderea gradata a functiei renale poarta numele de boala cronica renala (BCR) sau insuficienta renala cronica. Persoanele suferind de BCR pot ajunge sa dezvolte insuficienta renala permanenta. Ele se afla de asemenea la un risc ridicat de a muri din cauza unui atac cerebral sau al unui infarct.

Boala renala in stadiu final

Insuficienta permanenta totala sau aproape totala a rinichilor poarta numele de boala renala in stadiu final. Persoanele cu o astfel de boala trebuie sa urmeze dializa sau sa faca transplant pentru a ramane in viata.

Care sunt semnele bolii cronice renale (BCR)?

Pacientii aflati in stadiile incipiente de BCR nu se simt de obicei deloc rau. Persoanele a caror boala renala s-a inrautatit pot:

• sa simta nevoia de a urina mai des sau mai putin des
• sa se simta obosite
• sa-si piarda apetitul sau sa aiba greturi si voma
• sa prezinte umflari ale mainilor si picioarelor
• sa simta mancarimi sau amorteli
• sa se simta somnorosi sau sa aiba dificultati de concentrare
• sa aiba pielea mai inchisa
• sa aiba crampe musculare

Care sunt testele medicale care detecteaza bolile renale?

Intrucat o persoana poate avea boala renala fara a prezenta niciun simptom, doctorul trebuie sa detecteze mai intai afectiunea printr-o rutina de teste de sange si urina. Pentru descoperirea bolii renale, sunt recomandate trei teste simple: o masurare a tensiunii arteriale, o verificare a proteinelor sau albuminei din urina si un calcul al ratei de filtrare glomerulare (RFG) bazat pe masurarea creatininei serice. Masurarea azotului ureic din sange furnizeaza informatii suplimentare.

Masurarea tensiunii arteriale

Hipertensiunea poate conduce la boli renale. Ea poate fi de asemenea un semn ca rinichii sunt deja deteriorati. Rezultatul masurarii tensiunii arteriale este exprimat prin doua numere. Primul numar, numit presiune sistolica, reprezinta presiunea din vasele sanguine atunci cand inima bate. Cel de-al doilea numar, numit presiune diastolica, prezinta presiunea atunci cand inima se odihneste intre batai.

Tensiunea arteriala a unei persoane este considerata normala daca ea ramane sub 120/80, sau "120 cu 80". Persoanelor cu boli renale li se recomanda orice terapie, inclusiv schimbarile alimentare si medicamentele, care pastreaza tensiunea arteriala sub 130/80.

Microalbuminuria sau proteinuria

Rinichii sanatosi scot afara reziduurile din sange insa pastreaza proteinele. Rinichii bolnavi pot esua in incercarea de separare de reziduuri a unei proteine din sange numita albumina.

La inceput, doar mici cantitati de albumina pot scapa si trece in urina, afectiune cunoscuta ca microalbuminurie, un semn al deteriorarii functiei renale. Pe masura ce functia renala se agraveaza, cantitatea de albumina si alte proteine din urina creste, afectiunea purtand numele de proteinurie.

Doctorul poate verifica prezenta proteinelor prin introducerea unei benzi de test ("dipstick") intr-un mic esantion de urina. Culoarea rezultata pe dipstick indica prezenta sau absenta proteinuriei.

Un test mai sensibil pentru proteine sau albumina din urina implica masuratori de laborator si calculul ratei proteina-creatinina sau albumina-creatinina.

Creatinina este un produs rezidual din sange care se creeaza prin descompunerea celulelor musculare in timpul activitatii. Rinichii sanatosi scot creatinina din sange si o pun in urina ca sa o elimine din corp. Atunci cand rinichii nu functioneaza bine, creatinina se depune in sange.

Masuratorile albumina-creatinina ar trebui folosite pentru detectarea bolilor renale la persoanele care prezinta un risc mare, in special la cele cu diabet sau hipertensiune.

Daca la prima analiza de laborator au reiesit niveluri ridicate de proteine, o saptamana-doua mai tarziu trebuie facuta o alta analiza. Daca cea de-a doua analiza prezinta de asemenea niveluri proteice ridicate, persoana sufera de proteinurie persistenta si ar trebui sa faca analize suplimentare pentru evaluarea functiei renale.

Rata de filtrare glomerulara (RFG) bazata pe masurarea creatininei

RFG este calculul eficientei rinichilor in filtrarea reziduurilor din sange. Un calcul RFG traditional necesita injectarea in circuitul sanguin a unei substante care este mai tarziu masurata prin colectarea urinei in decurs de 24 de ore.

Recent, oamenii de stiinta au descoperit ca ei ar putea calcula RFG fara injectie sau colectarea urinei. Noul calcul – eRFG – necesita masurarea doar a creatininei dintr-un esantion de sange.

In laborator, sangele persoanei este testat pentru a vedea cate miligrame de creatinina se afla intr-un decilitru de sange (mg/dL). Nivelul de creatinina din sange poate varia, fiecare laborator prezentand propriul domeniu de valori normale, de obicei intre 0,6 si 1,2 mg/dL. Persoana pentru care nivelul de creatinina se afla doar usor deasupra acestui domeniu de valori probabil ca nu se va simti rau, insa aceasta crestere este un semn ca rinichii nu functioneaza la intreaga lor capacitate.

O formula de estimare a functiei renale echivaleaza un nivel de creatinina de 1,7 mg/dL pentru majoritatea barbatilor si 1,4 mg/dL pentru majoritatea femeilor cu 50 de procente din functia renala normala. Intrucat valorile de creatinina sunt variabile si pot fi afectate de dieta, calculul RFG este mai precis pentru determinarea persoanelor cu functie renala redusa.

Calculul eRFG foloseste masurarea creatininei pacientului impreuna cu varsta acestuia si valori asociate sexului si rasei sale. Unele laboratoare medicale pot face un calcul eRFG atunci cand este masurata valoarea creatininei si o includ intr-un raport de laborator. In baza valorilor eRFG au fost determinate patru stadii diferite de BCR. Dializa si transplantul sunt necesare atunci cand eRFG este mai mic decat 15 mililitri pe minut (mL/min).

Cantitatea de azot ureic din sange (BUN)

Sangele poarta proteinele catre celulele intregului organism. Dupa ce celula foloseste proteinele, produsul rezidual ramas este intors in sange sub forma de uree, un compus ce contine azot. Rinichii sanatosi scot ureea din sange si o pun in urina. Daca rinichii unei persoane nu functioneaza bine, ureea va ramane in sange.

Un decilitru de sange contine in mod normal 7 pana la 20 miligrame de uree. Daca ureea depaseste 20mg/dL, rinichii pot sa nu functioneze la intreaga lor capacitate. Alte posibile cauze de crestere a nivelului BUN includ deshidratarea si insuficienta cardiaca.

Teste suplimentare pentru bolile de rinichi

Dca testele de sange si urina indica reducerea functiei renale, doctorul poate recomanda teste suplimentare care ajuta la identificarea cauzei problemei.

Studiile imagistice pentru rinichi.

Metodele imagistice pentru rinichi – captarea de imagini ale rinichilor – includ ultrasunetele, tomografia computerizata (TC) si imagistica prin rezonanta magnetica (IRM). Acestea sunt de ajutor in gasirea cresterilor anormale sau a blocajelor in circuitul urinei.

Biopsie renala.

Doctorul poate dori sa examineze la microscop parti micute din tesutul renal. Pentru obtinerea acestui esantion de tesut, doctorul va efectua o biopsie renala – o procedura care se face in spital si in care doctorul insereaza un ac prin pielea pacientului in spatele rinichiului. Acul recupereaza o suvita de tesut de o lungime mai mica de 2,5 cm. Pentru procedura, pacientul se intinde cu fata in jos pe o masa si primeste o anestezie locala care amorteste pielea. Tesutul esantion va ajuta doctorul in identificarea problemelor la nivel celular.

Care sunt stadiile bolii cronice renale (BCR)?

Rata eRFG a unei persoane este cel mai bun indicator al gradului de functionare a rinichilor. O rata eRFG de peste 90 este considerata normala. Persoana a carei eRFG ramane sub 60 timp de 3 luni sau mai mult are BCR. Pe masura ce functia renala scade, riscul de complicatii creste.

Scadere moderata a eRFG (30 pana la 59).

La acest stadiu de BCR, hormonii si mineralele pot fi in afara echilibrului, conducand spre anemie si oase slabite. Cadrele medicale pot preveni sau trata aceste complicatii prin medicamente sau sfaturi referitoare la alegerile alimentare.

Reductia severa a eRFG (15 pana la 29).

Pacientul ar trebui sa urmeze un tratament pentru complicatii ale BCR si sa invete cat mai mult posibil despre tratamentele pentru insuficienta renala. Fiecare tratament necesita pregatiri din timp. Cei care aleg dializa vor avea nevoie de o procedura care sa largeasca venele din bratele lor si sa le faca mai puternice pentru insertiile repetate de ace.

In dializa peritoneala, va fi necesara plasarea in abdomen a unui cateter. Un cateter este un tub subtire, flexibil, folosit pentru a umple cu fluid cavitatea abdominala. Persoana poate vrea sa ceara de la familie sau prieteni luarea in considerare a donarii unui rinichi pentru transplant.

Insuficienta renala (eRFG sub 15).

Atunci cand rinichii nu lucreaza suficient de bine pentru a mentine viata, va fi necesara procedura de dializa sau transplant de rinichi.

Suplimentar fata de urmarirea eRFG, testele sanguine pot arata atunci cand substantele din sange ies din domeniul lor normal de valori. Daca nivelul de fosfor sau potasiu incepe sa urce, un test de sange va atentiona doctorii asupra acestor aspecte inainte ca ele sa afecteze permanent sanatatea persoanei.

Ce se poate face in BCR?

Din pacate, deseori BCR nu poate fi tratata. Totusi, persoanele aflate in stadiile timpurii de BCR, prin urmarea anumitor pasi, pot fi capabile sa-si faca rinichii sa dureze mai mult. Ele vor dori de asemenea sa minimizeze riscurile infarctului miocardic sau ale atacului cerebral, intrucat pacientii BCR sunt susceptibili de a avea astfel de probleme.

• Persoanele cu functie renala redusa ar trebui sa consulte regulat doctorul. Doctorul de familie poate trimite pacientul la un nefrolog, un doctor specializat in boli renale.
• Persoanele cu diabet ar trebui sa-si urmareasca indeaproape nivelul de glucoza din sange pentru a-l pastra sub control. Ele ar trebui sa intrebe medicii despre ultimile noutati aparute in tratarea acestei boli.
• Persoanele cu functie renala redusa ar trebui sa evite medicamentele contra durerii pentru a nu-si agrava boala renala. Ele ar trebui sa consulte doctorul inainte de luarea oricarui medicament.

Controlul tensiunii arteriale

Persoanele cu functie renala redusa si hipertensiune ar trebui sa-si controleze tensiunea arteriala prin inhibitori ACE sau prin ARB. Multe persoane vor necesita doua sau mai multe tipuri de medicamente pentru a-si pastra tensiunea sub 130/80. Un diuretic este un supliment important atunci cand inhibitorul ACE sau ARB-ul nu atinge scopul de scadere a tensiunii.

Schimbari ale alimentatiei

Persoanele cu functie renala redusa trebuie sa fie constiente ca unele parti din dieta obisnuita pot grabi insuficienta renala.

Proteinele. Proteinele sunt importante pentru organism. Ele ajuta la repararea muschilor si la lupta cu bolile. Proteinele provin indeosebi din carne, dar ele pot fi gasite si in oua, lapte, nuci, fasole si alte alimente. Rinichii sanatosi elimina reziduurile din sange insa pastreaza proteinele. Rinichii bolnavi pot esua in incercarea de a separa proteinele de reziduuri.

Unii doctori recomanda pacientilor afectati de boli renale limitarea cantitatii de proteine pe care o consuma astfel incat rinichii sa aiba mai putin de lucru. O persoana nu poate evita insa in intregime proteinele. Persoanele cu BCR pot coopera cu un nutritionist pentru crearea unui plan corect de alimentatie.

Colesterolul. O alta problema care poate fi asociata cu insuficienta renala este colesterolul ridicat. Nivelul inalt al colesterolului din sange poate fi rezultatul unei diete pline de grasimi. Colesterolul se poate depune pe peretii interiori ai vaselor sanguine. Aceasta depunere ingreuneaza pomparea de catre inima a sangelui prin vase si poate determina infarcturi sau atacuri cerebrale.

Sodiul. Sodiul este o substanta chimica care se gaseste in sare si alte alimente. Sodiul din dieta poate ridica tensiunea arteriala, asadar persoanele cu BCR ar trebui sa limiteze consumul de alimente care contin un nivel inalt de sodiu. Alimentele cu o mare concetratie de sodiu includ conservele sau semipreparatele.

Potasiul. Potasiul este un mineral care se gaseste pe cale naturala in multe fructe si legume, precum portocale, cartofi, banane, fructe deshidratate, mazare, fasole boabe si nuci. Rinichii sanatosi masoara potasiul din sange si indeparteaza cantitatea in exces. Rinichii bolnavi pot esua in incercarea de a indeparta excesul de potasiu. La o functie renala foarte slaba, nivelul ridicat de potasiu poate afecta ritmul cardiac.

Renuntarea la fumat

Nu numai ca fumatul creste riscul bolilor renale, dar are pentru persoanele afectate de BCR un potential fatal prin generarea de infarcturi sau atacuri cerebrale.

Tratarea anemiei

Anemia este o afectiune in care sangele nu contine suficiente celule rosii. Aceste celule sunt importante intrucat ele transporta oxigenul in organism. O persoana anemica se va simti obosita si va fi palida. Rinichii sanatosi produc hormonul eritropoietina (EPO), care stimuleaza producerea de celule sanguine rosii de catre oase. Rinichii bolnavi nu produc suficient EPO. O persoana cu BCR poate necesita EPO intr-o forma injectabila.

Pregatirea pentru boala renala in stadiu final

Pe masura ce boala progreseaza, persoana este pusa in situatia de a lua cateva decizii. Persoanele aflate in stadii avansate de BCR trebuie sa cunoasca optiunile de tratament din aceste stadii de insuficienta renala astfel incat ele sa poata face o alegere in cunostinta de cauza intre hemodializa, dializa peritoneala si transplant.

Ce se intampla atunci cand rinichii nu mai pot functiona?

Insuficienta permanenta totala sau aproape totala a rinichilor poarta numele de boala renala in stadiu final. Cand rinichii unei persoane isi inceteaza complet functionarea, organismul se umple cu apa in exces si produse reziduale. Aceasta afectiune poarta numele de uremie. Mainile si picioarele se pot umfla. Persoana se va simti obosita si slabita intrucat organismul nu poate curata sangele pentru a functiona corespunzator.

Uremia lasata netratata poate conduce la convulsii si coma si in cele din urma la moarte. Persoana ai carei rinichi isi inceteaza complet functionarea va trebui sa se supuna dializelor sau transplantului de rinichi.

Dializa

Hemodializa.Cele doua forme majore de dializa sunt hemodializa si dializa peritoneala.

Hemodializa foloseste un filtru special numit dializor care functioneaza ca un rinichi artificial pentru a curata sangele unei persoane. Dializorul este o canistra conectata la masina de dializa. In timpul tratamentelor, sangele trece prin tuburi in dializor, care filtreaza si elimina reziduurile, excesul de sare si excesul de apa. Sangele astfel curatat trece apoi printr-un alt set de tuburi inapoi in organism. Masina de dializa monitorizeaza circuitul sangelui si indeparteaza reziduurile din dializor.

Hemodializele se efectueaza de obicei intr-un centru de dializa de trei ori pe saptamana timp de 3 pana la 4 ore. Unele clinici pot oferi si posibilitatea efectuarii de hemodialize la domiciliu. Pacientul invata mai intai la clinica, de la o asistenta de dializa, modul de efectuare a tratamentelor. Hemodializele zilnice la domiciliu se fac 5 pana la 7 zile pe saptamana, fiecare avand o durata de 2 pana la 3 ore.

Dializele de noapte pot dura pana la 8 ore pe noapte, in timp ce persoana doarme.

Dializa peritoneala.In dializa peritoneala, un fluid numit solutie de dializa este introdus in abdomen. Acest fluid capteaza produsele reziduale din sangele persoanei. Dupa cateva ore, atunci cand fluidul este aproape saturat de reziduuri, fluidul este drenat printr-un cateter. Apoi, o punga proaspata de fluid este picurata in abdomen pentru a continua procesul de curatare. Pacientii pot efectua singuri dializele peritoneale. Pacientii care folosesc dializa peritoneala continua ambulatorie (DPCA) schimba fluidul de patru ori pe zi. O alta forma de dializa peritoneala, numita dializa peritoneala ciclica continua (DPCC), poate fi efectuata noaptea cu ajutorul unei masini care dreneaza si reumple automat abdomenul.

Transplantul

Un rinichi donat poate proveni de la un donor anonim mort recent sau de la o persoana in viata. Rinichiul trebuie sa corespunda organismului pacientului. Cu cat mai mare este compatibilitatea dintre noul rinichi si persoana receptoare, cu atat mai putin probabila este respingerea rinichiului de catre sistemul imunitar.

Sistemul imunitar protejeaza persoana de boli prin atacul asupra orice nu este recunoscut ca fiind parte normala a organismului. Sistemul imunitar ataca asadar rinichiul transplantat care apare ca fiind prea "strain". Pacientul va lua medicamente speciale pentru a ajuta la pacalirea sistemului imunitar astfel incat acesta sa nu rejecteze rinichiul transplantat.

Rinichii bolnavi raman la locul lor, in afara cazului in care ei cauzeaza infectii sau hipertensiune. Rinichii de la un donor in viata, ruda, par sa ofere cea mai buna compatibilitate, insa si rinichii proveniti de la alte persoane au o durata lunga de viata. Pacientii care se apropie de insuficienta renala ar trebui sa consulte din timp doctorul asupra inceperii procesului de primire a unui transplant de rinichi.

Transplantul de rinichi.De retinut:
• Rinichii sunt doua organe vitale care pastreaza sangele curat si echilibrul chimic al organismului.
• Boala de rinichi poate fi detectata printr-o verificare a proteinei sau albuminei din urina si printr-un calcul al ratei de filtrare glomerulare (RFG) bazat pe un test de sange
• Evolutia bolii renale poate fi incetinita, insa ea nu este intotdeauna reversibila.
• Boala renala in stadiu final este pierderea permanenta totala sau aproape totala a functiei renale.
• Diabetul si hipertensiunea sunt cele doua cauze care conduc la insuficienta renala.
• Persoanele cu functie renala redusa ar trebui sa consulte regulat doctorul. Doctorul specializat in boli renale se numeste nefrolog.
• Boala cronica renala (BCR) creste riscul infarcturilor si al atacurilor cerebrale.
• Persoanele aflate in stadiile BCR de inceput pot fi capabile sa-si salveze multi ani functia renala ramasa prin:
- controlul glucozei din sange
- controlul tensiunii arteriale
- urmarea unei diete slab-proteice
- mentinerea unui nivel sanatos de colesterol
- luarea unui inhibitor al enzimei ce converteste angiotensina (ACE) sau al unui blocant al receptorilor de angiotensina (ARB)
- renuntarea la fumat

Sursa: NIDDKD, SUA

TE-AR MAI PUTEA INTERESA