Gaura neagră din centrul galaxiei respinge materia prea fierbinte

GH. MĂNOIU | 17 MARTIE 2023

Astronomii de la mai multe universităţi, printre care Universitatea Cambridge, care lucrează cu observatorul Chandra X-ray al NASA au văzut cum gigantica gaură neagră Sagittarius A* (SGR A*) respinge „hrana” constând din nori imenşi de gaze, deoarece aceştia nu sunt suficient de reci ca să îi înghită.

Sagittarius A* în inima galaxiei Calea Lactee. Foto: NASA/UMass/D.Wang et al., IR: NASA/STScI

Gigantica gaură neagra din centrul Căii Lactee, aflată la aproximativ 26000 ani-lumină de Pământ, aruncă materie departe, deoarece este prea fierbinte şi prea răspândită, mai puţin de 1% din materie ajungând în zona de atracţie gravitaţională unde poate fi consumată.

Chandra X-ray a avut o campanie de observare extrem de lungă a SGR A*, supermasiva gaură neagră de 4 milioane de ori mai grea decât Soarele, şi aceste imagini în raze X au arătat gazul de mai multe milioane de grade rotindu-se în jurul ei.

Cercetatorii cred că fiecare galaxie mare are o gaură neagră supermasivă în centru, dar cele mai multe sunt prea departe pentru a putea fi studiat fluxul de materie din apropierea sa.

SGR A* este una dintre puţinele găuri negre unde se poate vedea procesul.

În cazul ei, observaţiile au arătat că emisiile de raze X nu vin de la concentraţia de stele uşoare din jurul găurii negre asa cum se credea.

Imaginile cu raze X au arătat că emisiile de gaze din jurul găurii negre provin de fapt de la vânturile produse de stele tinere masive risipite în formă de disc.

SGR A* captează gazul fierbinte aruncat de stelele din vecinătate şi îl canalizează spre interior. Dar mai puţin de 1% din materia atrasă iniţial ajunge în interior, deoarece cea mai mare parte este ejectată.

Materia captată trebuie să piardă căldură şi moment cinetic înainte de a se arunca în interiorul găurii negre, şi ejecţia de materie permite ca această pierdere să aibe loc.

Deci o gaură neagră nu mănâncă tot ce atrage.

Diferenţa între găurile negre supermasive cum este SGR A* şi cele vorace care alimentează quasarii şi produc cantităţi uriaşe de radiaţii este că gazul disponibil pentru SGR A* este foarte cald şi foarte difuz, deci dificil de capturat şi înghiţit.

Rezervorul de gaz la quasari este mult mai rece şi mai dens.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Câmpul magnetic al Soarelui este pe punctul să se inverseze

Conform măsurătorilor NASA, câmpul magnetic al Soarelui este pe punctul să se răstoarne. Mai sunt 3 sau 4 luni până la acest eveniment important, ce va avea efecte în întregul sistem solar deoarece domeniul de influenţă magnetică al Soarelui, numit şi heliosferă, se extinde miliarde de kilometri dincolo de Pluto.

Încălzirea globală ar putea opri sistemul Gulf Stream

Cercetări recente sugerează că sistemul Gulf Stream, care asigură Europei şi unor părţi ale Americii de Nord un climat temperat, s-ar putea prăbuşi sub acţiunea schimbărilor climatice, aducând o perioadă de răcire proeminentă.

Un uragan imens se invarte de ani buni pe Saturn

Sonda spatiala Cassini, lansata de NASA, a transmis imagini cu un super-uragan ce se roteste in jurul polului nord al planetei Saturn. Oamenii de stiinta pot sa vada acum un uragan al carui ochi are 2000 km, de 20 de ori mai mare decat media de pe Pamant.

A avut dreptate Jules Verne?

O echipă internaţională de cercetători condusă de specialişti de la University of Alberta, Canada, au descoperit primul eşantion dintr-un mineral numit ringwoodit, care ar confirma prezenţa unor cantităţi uriaşe de apă la 400 până la 700 km sub suprafaţa Pământului, ipoteza susţinută şi de Jules Verne în "Călătorie spre centrul Pământului".

Blood Falls din Antarctica ar putea fi o dovadă a vieţii pe Marte

Blood Falls din Antarctica ar putea fi locuită de microorganisme similare vieţii extraterestre de pe Marte. Date noi arată că sub McMurdo Dry Valleys, cel mai rece şi mai uscat loc de pe Pământ, se află apă sărată care poate sprijini ecosisteme necunoscute anterior.

India a lansat racheta cu motor criogenic

India a păşit în rândul ţărilor care au folosit tehnologia complexă, de ultimă oră, racheta cu motor criogenic, realizată în totalitate in ţară. Racheta de 415 tone a purtat pe orbită un satelit de comunicaţii de două tone. Această tehnologie foloseşte drept combustibil un amestec de hidrogen şi oxigen lichid super-racit şi până acum a fost dezvoltată doar de câteva ţări.