Ştiri şi informaţii din toată lumea
    Editura Global Info / Literatură

    George Coşbuc

    Gramatica şi medicul

    Odată îmi trimise un medic renumit
    Pe fiu-său la şcoală pe două luni, cu dorul
    Să fac din el gramatic şi retor, căci feciorul
    Isteţ era la vorbă şi gând, un îndrăcit,
    Da-n lună cu piciorul.

    În şcoală eu, fireşte, voind să-l introduc
    În taină de gramatici, încep cu poezia;
    Iau versul Iliadei: "Să-mi cânţi, muză mânia,
    Căci ea pe mulţi trimite la iad"
    , apoi apuc
    Să-i spun ce-i prozodia.

    Deseară, când băiatul se duce la părinţi,
    El spune ce-i prin şcoală şi prinde să recite:
    "Să-mi cânţi, muză mânia, căci ea pe mulţi trimite
    La iad"
    ; vestitul doctor a prins să crişte-n dinţi
    Ca cei scoşi din sărite.

    Atâta i-a fost şcoala baiatului; de-atunci
    El n-a venit la mine, căci tată-său pesemne
    Ţinea c-aceste versuri sunt oarecum nedemne
    De-un doctor; dar în fine dai versuri unor prunci
    Ca versul să-i îndemne.

    Trecură zile multe, şi-odată mă-ntâlnesc
    Cu doctorul pe stradă; făţiş venind spre mine,
    El râde, mă salută, poftindu-mi bani şi bine,
    Eu resalut, şi dânsul cu glasul prietenesc
    Mi-a zis şoptind în fine:

    Mulţam de ostăneală! Tu vrei să-nveţi pe fiu
    În ce mod se trimite la iad? Să plătesc taxă
    La şcoală? Dar acasă nu pot să-i dau eu praxă?
    Pe mulţi trimit, amice, la iad! Deşi nu ştiu
    Nici boabă de sintaxă!




    TE-AR MAI PUTEA INTERESA