Ştiri şi informaţii din toată lumea
    Editura Global Info / Literatură

    George Topirceanu

    Bivolul şi coţofana

    Pe spinarea unui bivol mare, negru, fioros,
    Se plimba o coţofană
    Când în sus şi când în jos.
    Un căţel trecând pe-acolo s-a oprit mirat în loc:
    — Ah, ce mare dobitoc!
    Nu-l credeam aşa de prost
    Să ia-n spate pe oricine...
    Ia stai, frate, că e rost
    Să mă plimbe şi pe mine!

    Cugetând aşa, se trage îndărăt să-şi facă vânt,
    Se piteşte la pământ
    Şi de-odată — zdup! — îi sare
    Bivolului în spinare...

    Ce s-a întâmplat pe urmă nu e greu de-nchipuit.
    Apucat cam fără veste, bivolul a tresărit,
    Dar i-a fost destul o clipă să se scuture, şi-apoi
    Să-l răstoarne,
    Să-l ia-n coarne
    Şi cât colo să-l arunce, ca pe-o zdreanţă în trifoi.

    — Ce-ai gândit tu oare, javră? Au, crezut-ai că sunt
    mort?
    Coţofana, treacă-meargă, pe spinare o suport
    Că mă apără de muşte, de ţânţari şi de tăuni
    Şi de alte spurcăciuni...
    Pe când tu, potaie proastă, cam ce slujbă poţi să-mi faci?
    Nu mi-ar fi ruşine mie de viţei şi de malaci,
    Bivol mare şi puternic, gospodar cu greutate,
    Să te port degeaba-n spate?...




    TE-AR MAI PUTEA INTERESA