Ştiri şi informaţii din toată lumea
    Editura Global Info / Literatură

    George Topîrceanu

    Lumină

    Visează plopul, nemişcat în soare,
    Şi umbra din el, neagră, îi curge la picioare...

    Un melc îşi taie drumul prin grădină
    De-a dreptul, ca un tanc de gelatină,
    Ameninţând albine şi furnici
    Cu patru tunuri mici.

    Tăcerea îşi adună trupul sferic
    Într-un boboc de nalbă.
    O muscă trece prin lumina albă,
    Ca o scânteie de-ntuneric,

    Un fluture, cu aripi de umbră şi mătasă
    Stropite-n două locuri cu carmin,
    Din zboru-i frânt şi plutitor se lasă
    Pe vârful unui spin.

    Şi florile se-nalţă-ntr-un picior
    Să-l poată contempla mai bine.
    Cum doarme-n pragul clipei care vine,
    Cu aripile desfăcute-n viitor.




    TE-AR MAI PUTEA INTERESA