Ştiri şi informaţii din toată lumea
    Editura Global Info / Literatură

    Gheorghe Sion

    Cenzorul meu

    Domnul cenzor, om de treabă,
    Întâlnindu-mă-ntr-o zi:
    "Sionaş, glumind mă-ntreabă,
    Ce ai tu a-mi bănui?
    Poate foarfeca-mi nu-ţi place
    Unde ştie a ciocârti?
    Dar eu dragă, n-am ce-ţi face;
    Aşa lucruri dacă-i scri
    Nu-ţi dau voie-a tipări.

    Ştiu că-n ţară-s multe rele
    Care cer a se-ndrepta!
    Ştiu că patimile-s grele
    Pentru biata muza ta;
    Ştiu că de negustorie
    Orice post îţi pare-a fi.
    Dar s-o scrii e nebunie,
    Şi de-aceste dacă-i scri,
    Frate, nu poţi tipări.

    Ştiu că-n ţară nedreptatea
    Este-un rău nevindecat,
    Şi că toată răutatea
    Este-n oamenii de stat.
    Ştiu că toată ţara plânge;
    Dar nu-i chip de a gândi.
    Trebuie să curgă sânge...
    Şi de sânge dacă-i scri
    Nu-ţi dau voie-a tipări.

    Satire de vrei a face,
    Trebui să te cumpăneşti;
    Ştii că multor nu le place
    Unde-i doare să-i loveşti.
    Pe judecători ce pradă
    De te-i pune-a biciui,
    Intru eu cu ei în sfadă,
    Şi de dânşii dacă-i scri
    Nu-ţi dau voie-a tipări.

    Despre drepturi siluite,
    Despre rele trebi de stat,
    De hoţii meşteşugite
    Ce să fac neîncetat;
    N-ai nici un cuvânt a spune;
    Nu ai drept de a lovi,
    Trebui să le iei de bune,
    Căci oricum dacă vei scri
    Nu-ţi dau voie-a tipări.

    Fă sonete, scrie ode
    Pentru domni, pentru boieri;
    Scrie orice despre mode,
    Despre coarne şi muieri,
    Ciocoism şi umilire,
    Predică cât vei pofti;
    Şi atunci cu mulţămire,
    Orice fleacuri dacă-i scri,
    Îţi dau voie-a tipări."


    1845




    TE-AR MAI PUTEA INTERESA