| Sănătate / Anatomie şi fiziologie |
Glandele tiroide și paratiroide
Glanda tiroida
Glanda tiroidă1 este un organ foarte vascular care este situat în gât. Este format din doi lobi, câte unul pe fiecare parte a traheei2, chiar sub laringe3 sau cutie vocală.
Cei doi lobi sunt conectați printr-o bandă îngustă de țesut numită istm.
Pe plan intern, glanda este formată din foliculi, care produc hormoni tiroxină4 și triiodotironină. Acești hormoni conțin iod5.
Aproximativ 95% din hormonul tiroidian activ este tiroxina, iar cea mai mare parte din restul de 5% este triiodotironina. Ambele necesită iod pentru sinteza lor.
Secreția de hormoni tiroidieni este reglată de un mecanism de feedback negativ care implică cantitatea de hormon circulant, hipotalamus și adenohipofiză.
Dacă există o deficiență de iod, tiroida nu poate produce suficient hormon. Acest lucru stimulează hipofiza anterioară să secrete hormonul de stimulare a tiroidei6, ceea ce face ca glanda tiroidă să crească în dimensiune într-o încercare zadarnică de a produce mai mulți hormoni. Dar nu poate produce mai mulți hormoni pentru că nu are materia primă necesară, iodul.
Acest tip de mărire a tiroidei se numește gușă7 simplă sau gușă cu deficit de iod.
Calcitonina8 este secretată de celulele parafoliculare ale glandei tiroide. Acest hormon se opune acțiunii glandelor paratiroide prin reducerea nivelului de calciu din sânge.
Dacă calciul din sânge devine prea mare, calcitonina este secretată până când nivelul ionilor de calciu scade la normal.
Glanda paratiroidă
Patru mase mici de țesut epitelial sunt încorporate în capsula țesutului conjunctiv pe suprafața posterioară a glandelor tiroide. Acestea sunt glande paratiroide și secretă hormonul paratiroidian sau parathormonul.
Hormonul paratiroidian9 este cel mai important reglator al nivelului de calciu din sânge.
Hormonul este secretat ca răspuns la nivelurile scăzute de calciu din sânge, iar efectul său este de a crește aceste niveluri.
Hipoparatiroidismul10 sau secreția insuficientă de hormon paratiroidian duce la creșterea excitabilității nervoase.
Nivelurile scăzute de calciu din sânge declanșează impulsuri nervoase spontane și continue, care apoi stimulează contracția musculară.
Note
1. O glandă situată sub laringe (cutia vocală) care produce hormonul tiroidian și calcitonina. Tiroida ajută la reglarea creșterii și metabolismului.
Glanda tiroidă este formată din doi lobi laterali uniți printr-o fâșie de țesut glandular numită istm. Este acoperit de două capsule: o capsulă interioară de țesut fibroelastic și o capsulă exterioară continuă cu și o parte a fasciei cervicale profunde.
Principala acțiune fiziologică a tiroidei este de a ajuta la reglarea ratei metabolice în concordanță cu creșterea și reglarea țesuturilor.
Ganglionii limfatici sunt: ganglion delfian, cervical anterior (prelaringian, pretraheal, laterotraheal [lanț nervos laringian recurent]), jugular intern (jugulodigastric și jugulo-omohioid), traheoesofagian, mediastinal (superior anterior și posterior [traheoesofagian]).
2. Traheea sau traheea este un tub compus din mușchi neted căptușit cu membrană mucoasă, iar inelele de cartilaj în formă de C sunt încorporate în mușchi.
Traheea se extinde de sub cartilajul cricoid al laringelui până la carină și are aproximativ 2,5 cm în diametru și aproximativ 10 cm lungime. Traheea formează o parte majoră a căii de trecere prin care aerul extern ajunge la plămâni, funcția simplă, dar vitală a acestei structuri.
3. Laringele sau cutia vocală este o structură mică, dar complexă, situată în fața hipofaringelui și învecinată cu capătul superior al traheei. Laringele este format din nouă bucăți de cartilaj.
Cele trei piese unice și mai proeminente sunt: 1. Cartilajul tiroidian (mărul lui Adam) 2. Epiglota care are o acțiune asemănătoare balamalei și formează un fel de capac peste deschiderea laringelui atunci când are loc înghițirea. 3. Cartilajul cricoid (inel cu sigiliu), numit astfel deoarece seamănă ca formă cu un inel cu sigiliu. Cartilajul cricoid formează marginea inferioară a laringelui. Mucoasa mucoasă a laringelui formează două pliuri orizontale, corzile vocale false. Sub acestea se află adevăratele corzi vocale, care sunt benzi fibroase întinse în interiorul gol al laringelui.
Spațiul dintre corzile vocale adevărate se numește glotă. Aerul forțat prin aceste cabluri produce sunet. Laringele este împărțit în trei subsites anatomice: supraglota, glota și subglota. Principalul drenaj ganglionilor limfatici pentru laringe este către ganglionii jugulari interni și cervicali anteriori.
Ganglionii cervicali anteriori sunt ganglionii prelaringian, pretraheal, paratraheal și traheal lateral (laringian recurent). Afectarea bilaterală este obișnuită și poate apărea uneori răspândirea la nodulii submandibulari și submental.
4. Un hormon care este produs de glanda tiroidă și conține iod. Tiroxina crește rata reacțiilor chimice în celule și ajută la controlul creșterii și dezvoltării. Tiroxina poate fi făcută și în laborator și este folosită pentru a trata tulburările tiroidiene. Denumit și L-3,5,5’-tetraiodotironină, T4 și tiroxină.
5. Un element care este necesar pentru ca organismul să producă hormoni tiroidieni. Se găsește în crustacee și în sare iodată.
6. Un hormon produs de glanda pituitară. TSH stimulează eliberarea hormonului tiroidian din tiroglobulină. De asemenea, stimulează creșterea celulelor foliculare tiroidiene. Un nivel anormal de TSH poate însemna că sistemul de reglare hormonală tiroidiană este scăpat de sub control, de obicei ca urmare a unei afecțiuni benigne (hipertiroidism sau hipotiroidism).
7. O mărire a glandei tiroide. Poate fi cauzată de prea puțin iod din dietă sau de alte afecțiuni. Majoritatea gușilor nu sunt canceroase. Bulbirea rezultată pe gât poate deveni extrem de mare, dar majoritatea gușilor simple sunt aduse sub control înainte să se întâmple acest lucru. Ocazional, o gușă simplă poate provoca dificultăți la respirație și la înghițire.
8. Un hormon format din celulele C care este produs de glanda tiroidă, care ajută la menținerea nivelului adecvat de calciu în sânge.
9. O substanță produsă de glanda paratiroidă care ajută organismul să stocheze și să utilizeze calciul. O cantitate mai mare decât cea normală de hormon paratiroidian cauzează niveluri ridicate de calciu în sânge și poate fi un semn de boală.
10. Cauzat de glandele paratiroide subactive. Glandele paratiroide sunt patru glande mici situate lângă tiroida. Ele sunt responsabile pentru reglarea nivelului de calciu din sânge, precum și a nivelurilor de magneziu și fosfor. Dacă glandele paratiroide nu produc sau nu secretă suficient hormon paratiroidian (PTH), aceasta va duce la niveluri scăzute de calciu în sânge.
Nivelurile scăzute de calciu duc la spasme musculare sau tetanie, o excitabilitate crescută a nervilor și tulburări ale ritmului cardiac. Cea mai frecventă cauză a hipoparatiroidismului este leziunea sau îndepărtarea accidentală a tuturor celor patru glande în timpul extirparei tiroidei. Unii oameni se nasc fără glande paratiroide sau funcția glandelor scade brusc din motive necunoscute.
TE-AR MAI PUTEA INTERESA
