Editura Global Info / Literatură |
Haralamb G. Lecca
Epitaf
Cresc plăpânde viorele
Pe grămada de pământ
De de-asupra gropii mele, —
De când nimeni la mormânt
Nu mai lasă nici o floare,
Şi de când o ursitoare
M-a luat unde sunt.
Au picat în multe rânduri
Lăcrămi de mărgăritar, —
De când dorm în patru scânduri
Pe-al uitaţilor hotar;
Au picat, căci timp se strânse
De când, cei ce-au plâns, mă plânse
An cu an mai rar.
De-aşa zile-nnumărate
Fără grijă, mă tot mir...
Numai toamna, — când, uscate,
Sub plopi frunzele cad şir, —
Rămâi singură, uitată,
Şi visez o iarnă toată
Vis de cimitir.