Ştiri şi informaţii din toată lumea
    Ştiri / Ştiinţă

    Încălzirea globală reduce dimensiunea unor păsări

    Încălzirea din Arctica a determinat în ultimii treizeci de ani o reducere a dimensiunilor păsărilor care se înmulţesc în nordul Rusiei şi migrează iarna în Africa.



    Calidris canutus.


    Puii de Calidris canutus, născuţi în Peninsula Taimîr, pe coasta de nord a Siberiei centrale unde încălzirea globală se accelerează, ating dimensiuni mai mici înaintea migrării lor către Africa de Vest, deoarece se nasc mai târziu şi ratează perioada când populaţiile de ţânţari, preferinţa lor alimentară, sunt numeroase.

    Cercetătorii de la Royal Netherlands Institute for Sea au analizat imaginile din satelit ale Peninsulei Taimîr, luate timp de treizeci de ani, care arată că zăpada, în locurile în care aceste păsări se reproduc, se topeşte tot mai devreme cu creşterea temperaturii, cu o rata de o jumătate de zi pe an, topindu-se acum cu mai mult de două săptămâni mai devreme faţă de trei decenii în urmă.

    Dispariţia stratului de zăpadă marchează începutul sezonului de ţânţari din Arctica, principala sursă de hrană pentru puii de Calidris canutus înainte de a începe migrarea spre coasta Africii de Vest.

    Când ajung în habitatul lor de iarnă de pe coasta Mauritaniei, după o călătorie de 5000 kilometri, lungimea ciocului acestor pâsâri este insuficient dezvoltată pentru a se hrăni cu moluşte, hrana lor de bază.

    Sunt forţate astfel să mănânce mult mai puţin şi de obicei rămân mici.

    Rezultatele acestui studiu susțin ipoteza că organismele animale sunt reduse, deoarece schimbările climatice perturbă capacitatea lor de a mânca suficient, la momentul potrivit, ceea ce duce la malnutriţie.

    O altă ipoteză avansată pentru a explica această micşorare a dimensiunilor este faptul că un corp mai mic este mai bine adaptat la disiparea căldurii.

    14 SEPTEMBRIE 2022



    TE-AR MAI PUTEA INTERESA

    Cercetătorii de la Northwestern University şi University of New Mexico aduc dovezi ale existenţei apei legată de rocile din mantaua Pământului de sub Statele Unite ale Americii, care ar reprezenta cel mai mare rezervor de apă de pe planetă.
    Se știe că plantele reacționează la lumină, au emoții, se sperie sau se bucură, le place muzica. Ele comunică prin produse chimice volatile, de exemplu când se apropie un pericol. Mai nou s-a văzut că ele comunică și prin semnale electrice. Dar iată că pot să scoată și sunete.
    Cercetătorii de la Universitatea din Tennessee, Knoxville, au studiat comportamentul reptilelor în ce priveşte urcatul în copaci şi după ce au observat specii de crocodili de pe trei continente, Australia, Africa şi America de Nord, au ajuns la concluzia că este adevărat, crocodilii şi aligatorii pot urca în copaci.
    Cercetatorii de la CNRS/Université Aix-Marseille si CEA/Inserm/Université Grenoble Alpes au descoperit doua virusuri gigant cu un numar de gene apropiat de cel al microorganismelor eucariote. Aceste doua virusuri, de un tip complet nou, au fost numite "Pandoravirus".
    Oamenii de stiinta au anuntat descoperirea unui mamut bine conservat in gheata. Mamutul a fost gasit in Insula Lyakhovsky din arhipelagul Novosibirsk. Descoperirea vine pe fondul controversatei decizii de a aduce la viata specii disparute, utilizand ADN-ul acestora.
    Ugrunaaluk kuukpikensis, aşa cum a fost numit noul dinozaur, ar putea revoluţiona ştiinţa şi istoria planetei. Este o nouă specie de dinozaur descoperită în nordul statului american Alaska, de o echipă de cercetători de la Universitatea Alaska din Fairbanks şi de la departamentul de ştiinţele vieţii al Universităţii Florida.