Editura Global Info / Literatură

Ion Luca Caragiale

Însemnătatea presei

Adesea ori auzi pe unii sceptici, cari nu cred în nimic, cari nu vor să înţeleagă că omenirea are o menire, susţinându-ţi că invenţia tiparului a dat între altele omului şi mijlocul de a-şi arăta dobitocia şi a-şi exercita perfidia; că presa liberă este adesea un testimoniu de paupertate intelectuală a unei naţii şi un document de rele năravuri şi rele apucături. Uită însă scepticii să socotească marile avantaje ale presei.

Un exemplu recent le va astupa gura. Iată-l:

Gheorghe Marin, un om modest până alaltăeri, devenit astăzi ilustru, a fost omorît şi chinuit, torturat şi asasinat de comisarul Creţu.

După ce l-a ucis, comisarul asasin a pus câţiva sbiri de au luat cadavrul şi l-au îngropat noaptea.

Ce ar fi devenit nenorocita văduvă şi orfanii victimei, dacă nu era, gata la postul său, sentinela neadormită a opiniei publice, presa?

Din nenorocire pentru Gheorghe Marin şi familia, presa a aflat această tragică împrejurare, şi cu toată sinceritatea şi buna credinţă de care este capabilă, a dat alarma cu atâta energie încât asasinii au trebuit să bată 'n retragere.

Ei, îngroziţi de descoperirea infamiei lor, s'au dus în toată graba la locul unde îngropaseră pe mort, l-au desgropat şi i-au dat drumul, ameniţându-l însă că dacă va spune cuiva cele întâmplate îl omoară şi-l îngroapă iar.

Şi astfel, graţie glasului puternic al presei, Gheorghe Marin a fost redat familiei sale şi societăţii.

Suntem în dulcele Paştelui; să zicem cu toţii: Gheorghe Marin a 'nviat! - Adevărat a 'nviat!.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA