Editura Global Info / Literatură

Ion Luca Caragiale

Românii verzi

Spiritul de asociaţie, trebuie să constatăm cu bucurie, a luat un mare avînt la noi.

Numărul deosebitelor societăţi române, pe faţă sau secrete, este astăzi aproape incalculabil.

Românul cît trăieşte trebuie să fie membru în mai multe societăţi; ba ceva mai mult, sunt români cari, chiar înainte de naştere, sunt membri în « Cornelia, societatea mamelor române pentru ajutorul mutual în caz de naştere »; iar alţii, chiar după ce mor, continuă a fi membri activi în societatea de îngropăciune mutuală: în schimbul unei neînsemnate cotizaţiuni, orice membru, la caz, Doamne fereşte, de moarte, are dreptul a fi îngropat cu muzica.

Ca orice român, am căutat şi eu să fac parte din cît mai multe societăţi. Pînă mai zilele trecute, eram membru la opt; astăzi, graţie stăruinţelor celebrului meu amic, eminentul pedagog Marius Chicoş Rostogan, am onoare a fi membru la nouă A noua, cea din urmă, îmi pare mie că este societatea cea mai binevenită; ea răspunde la o mare şi arzătoare necesitate naţională. Cititorul se va convinge îndată cît de urgentă nevoie aveam de înfiinţarea noii noastre societăţi.

Dar să lăsăm pe promotorul înfiinţării acestei societăţi să vorbească…

« Noi, românii verzi, purcedem de la următoarele principii sănătoase de progres naţional:

A iubi neamul său e peste putinţă din partea aceluia care nu urăşte celelalte neamuri.

Un neam nu poate avea vrăjmaşi în propriile sale defecte; vrăjmaşii lui sunt numai şi numai calităţile altor neamuri.

De aceea, un neam nu trebuie să-şi piardă vremea a se gîndi cum să-şi îndrepteze defectele şi cum să-şi cultive calităţile; el are altceva mai profitabil de făcut: să le numere defectele şi să le ponigrească sau d-a dreptul să le tăgăduiască altora calităţile.

Prin urmare, un neam trebuie să aibă veşnic groază de celelalte, deoarece existenţa unuia n-are altă condiţie decît compromiterea completă a altuia.

De aci, necesitatea imperioasă a exclusivismului naţional celui mai extrem.

Bărbatul care are copii cu o femeie de alt neam, sau viceversa, creşte la sînul lor nişte monştri, cari jumătate vor iubi pînă la nebunie neamul în mijlocul căruia au văzut lumina, iar jumătate îl vor urî cu înverşunare.

Să ferească Dumnezeul străbunilor noştri pe orice român sau orice româncă să dea naştere la aşa specimene teratologice!

Acestea sunt principiile cari ne-au călăuzit cînd am pus bazele noii noastre societăţi.

Noua noastră societate este chemată să deştepte spiritul public naţional, solidarizînd pe toţi românii; de aceea sperăm, nu! nu sperăm, suntem siguri că toţi românii — şi cînd zicem toţi românii, înţelegem nu pe toţi levantinii, cari se dau drept români, ci pe românii adevăraţi — se vor grăbi să se-nscrie împreună cu familiile lor în rîndunle noastre. »

După această esenţială expunere de motive, ne grăbim a da aci, în strîmtul spaţiu de care dispunem, cîteva extracte din

STATUTELE SOCIETĂŢII « ROMÂNII VERZI »

Cap. I
Despre numele, membrii şi emblema societăţii

Art. 1 — Se înfiinţează în România o societate română cu numele de « Românii Verzi ».

Art. 2 — Oricine poate face parte din această societate, fără deosebire de sex, de etate sau de coloare politică, dacă este român sau româncă verde.

Art. 3 — Emblema societăţii va fi un român verde zdrobind falnic cu călcîiul său şearpele străinismului, care scrîşneşte şi ţipă.

Cap. II
Despre datoriile membrilor societăţii în genere

Art. 4 — Membrii de once sex şi etate ai societăţii « Românii Verzi » sunt datori să urască tot ce e străin şi tot ce e de la străin, tot ce nu e român verde sau tot ce nu e de la român verde.

Urmează apoi mai multe articole unde se enumără cu de-amănuntul tot ce nu este verde românesc şi care trebuie sistematic respins de orice membru al societăţii, ca, de exemplu, sentimente neromâneşti, tendinţe şi idealuri neromâneşti, artă neromânească, idei şi spirit neromâneşti.

Apoi :

Art. 9 — Se exceptează de la această regulă capitalurile neromâneşti.

Statutele prevăd înfiinţarea unui organ de publicitate al societăţii cu titlul de Românul Verde, pus sub direcţiunea unui comitet de 40 membri, iar comitetul sub preşedinţia eminentului meu amic, M. Ch. Rostogan.

În acest comitet nu vor putea figura mai mult de jumătate membri nevîrstnici.

Ziarul Românul Verde va fi redactat de toţi membrii societăţii: fiecare membru, indiferent de vîrstă sau sex, va fi dator a colabora măcar o dată pe lună cu un articol de fond.

Se-nţelege de la sine ce idei e chemat să propage Românul Verde.

Mai departe, statutele arată că îndată ce societatea « Românii Verzi » va număra o sută de membri, se va declara constituită şi va proceda la alegerea comitetului.

Cap. III
Despre datoriile membrilor minori ai societăţii

Art. 30 — Membrii minori ai societăţii, indiferent de etate şi de sex, sunt datori a fi cît se poate mai curaţi.

Art. 31 — Ei sunt datori a asculta pe părinţii lor de ambe sexe, ele preferinţă pe acei cari sunt membri activi ai societăţii.

Art. 32 — Acei care urmează la şcoală nu pot, sub nici un cuvînt, să se joace cu conşcolari străini; ei trebuie să se joace numai cu conşcolari români verzi, de preferinţă cu membrii activi ai societăţii.

Art. 33 — Membrii minori ai societăţii sunt obligaţi a obţinea note bune numai la profesorii români verzi, de preferinţă la acei cari sunt membri activi în societate.

144

Cap. IV
Despre datoriile membrilor de sex feminin

Art. 40 — Membrele societăţii sunt datoare să fie virtuoase ca nişte matroane romane.

Art. 41 — Membrele societăţii sunt datoare să devie bune mame române.

Art. 42 — Ele sunt datoare a naşte copii sănătoşi după preceptul străbun: mens sana in corpore sano.

Art. 43 — Membrele societăţii cari sunt încă june domnişoare sunt datoare să se mărite numai cu români verzi, de preferinţă dintre membru activi ai societăţii.

Art. 44 — La cazul cînd o jună domnişoară s-ar mărita cu un român verde, care însă nu face parte din societate, este datoare a-l înscrie imediat printre membrii activi.

Art. 45 — Îndată ce o membră, devine mamă, ea este datoare să-şi înscrie imediat copilul în Societatea « Românilor Verzi ».

Art. 46 — Membrele societăţii sunt datoare a-şi boteza copiii cu nume străbune ca Reea-Silvia, ca Tiberiu, ca Cicerone, ca Caracala, ca Cornelia, ca Catone etc.

Art. 47 - Membrele mame sunt datoare să dea copiilor lor o educaţie maternă în limba maternă. Sub nici un cuvînt apoi, nu-i slobod să încredinţeze educaţiunea copiilor la alte guvernante decît românce verzi.

Art. 48 — Ele sunt datoare a da singure să sugă copiilor, alăptîndu-i în acelaşi timp cu sentimente şi idei de român verde, conform statutelor de faţă.

Art. 49 — În cazul cînd un membru nu ar avea lapte sau, întîmplător, nu i-ar fi sfîrcul mamelelor perforat, sau s-ar gîdila prea tare, sub nici un cuvînt nu va putea lua o doică străină, care ar da copilului să sugă lapte străin, alăptîndu-l în acelaşi timp cu sentimente şi idei străine; ci va fi datoare să ia o doică româncă verde, de preferinţă o membră activă a societăţii.

În capitolul despre membrii de sex masculin ai societăţii, statutele impun aceleaşi obligaţiuni şi taţilor ca şi mamelor, afară, se-nţelege, de obligaţiunile privitoare la alăptare.

Se înţelege că orice abatere de la îndatoririle statutelor atrage după sine: întîia oară un avertisment, a doua oară o amendă şi a treia oară excluderea, în şedinţă plenară, a membrului vinovat, din societatea « Românilor Verzi » şi declararea lui ca străin de neam.

Abaterea de la îndatoririle privitoare la alăptare atrage după sine de la întîia oară pedeapsa excluderii.

Moftul român, 1901, 6 mai

TE-AR MAI PUTEA INTERESA