Editura Global Info / Literatură |
Ion Luca Caragiale
Al treilea concert simfonic Peters
Al treilea concert simfonic al orchestrei Peters a fost, pe lîngă o producere de mare merit, şi o faptă bună — concertul era dat sub patronajul primarului, în folosul săracilor din capitală.
Programul a fost minunat — Mendelssohn, Haydn, Liszt, Grieg şi Wagner.
Toate bucăţile din program au fost executate într-un mod magistral, demn de o orchestră bătrînă cu vechi şi sigure tradiţii. Atît maestrul Peters, cît şi bravii lui artişti au fost călduros aplaudaţi după fiecare bucată.
De mirare cîtă putere are arta asupra prejudecăţilor! Deşi sala Ateneului era în mare parte populată de cetăţeni cari iubesc desigur pe d. Robescu, Melissiano şi Solacolu, organizatorii operii de binefacere, mai mult decît pe Haydn, pe Mendelssohn şi Wagner, operile acestora au fost încununate de un frumos succes. E drept că semnalul aplauzelor îl dedeau cei trei mari amatori de la primărie, cu netăgăduita lor autoritate în materie. O! melomanie!
Dar ceva mai mult: pînă şi Liszt a fost aplaudat! Nu mai înţeleg politica d-lui Robescu! O rapsodie ungurească! Atîta entuziasm pentru muzică din partea d-lui primar nu mi-l pot explica decît poate punîndu-l în legătură cu ultima întrevedere a d-lui Sturdza cu Goluchowsky. O! diplomaţie!
Cine însă i-a-nfundat pe toţi a fost Grieg. Irezistibil! Suita danţurilor norvegiene, cari au o fizionomie de o depărtată asemănare cu a celor naţionale romîneşti, a umplut de veselie — se-nţelege, numai prin părţile lor alegre — toate inimele; danţurile nordice au smuls prin ritmul lor ţopăitor cea din urmă umbră de melancolie din sufletele auditorilor, aşa că Grieg a fost acompaniat, afară din partitură, de tropăieli, mai mult sau mai puţin în tact, dar toate, fireşte, sincere şi dezinteresate.
La splendida producţie de duminică a orchestrei lui Peters au asistat M. Sa Regina şi A.S. principele Ferdinand.
Epoca, 15 ianuar 1897