Ştiri şi informaţii din toată lumea
    Editura Global Info / Literatură

    Ion Minulescu

    Pastel de toamnă

    Toamnă, noapte, plouă!...
    Trei drumeţi sosesc
    Uzi ca trei cadavre scoase dintr-un lac.
    Trei drumeţi în faţa porţii se opresc
    Şi-apoi bat...
    De-a lungul gangului răsună
    Un cuvânt
    Şi-n urmă, altul:
    Noapte bună!
    Şi pe urmă tac.

    Nu răspunde nimeni...

    Trei drumeţi aşteaptă
    Muţi ca trei schelete ce-şi cată mormântul.
    Ploaia cade deasă, repede şi dreaptă,
    Deasă ca nisipul,
    Repede ca vântul,
    Dreaptă ca săgeata...

    Şi drumeţii-aşteaptă,
    Şi se face ziuă...

    Trei drumeţi pornesc
    Albi ca beduinii vastelor Sahare,
    Trei drumeţi Castelul morţii ocolesc,
    Şi tăcuţi,
    Prin ţara celor ce-i privesc,
    Trec ca nefiinţa nopţilor polare
    Şi se pierd în zare
    Ca trei iahturi albe, mute, călătoare!...
    ― Cine-au fost drumeţii?
    Cine i-a trimis
    Să ne bată-n poartă şi să ne deştepte,
    Să re’nvie glasul umedelor trepte
    Şi să ne-ntrerupă ne’ntreruptul vis?...
    Cine-a fost nebunul care i-a trimis?
    Nu răspunde nimeni!...
    Straniile umbre s-au pierdut în zare...
    Toamnă, ziuă, soare!…


    Falanga literară şi artistică, I nr. 2, 17 ianuarie 1910




    TE-AR MAI PUTEA INTERESA