Ştiri şi informaţii din toată lumea
    Editura Global Info / Literatură

    Ion Minulescu

    Rânduri pentru Mi-Tzu-Ko

    Zi cu soare,
    După ploaie!...

    În odaia mea ― odaie
    Albă,
    Veselă
    Şi mică,
    Cu parfum de levanţică ―
    Braţele noastre se-ndoaie
    Ca patru raze de soare ―
    Patru suliţi paralele,
    Ce pătrund printre perdele
    Înfigându-şi în covoare
    Vârfurile lor rebele!...

    Nu mai plânge, Mi-Tzu-Ko,
    Că-n grădină nu mai plouă
    Şi-n odaia mea cea mică,
    Cu parfum de levănţică,
    Nu te mai mira de ce ―
    În rochiţa ta cea nouă ―
    Pari a fi raza de soare
    Ce-mi dădu buzna-n odaie,
    Dornică de-o sărutare
    După ploaie!…

    Şterge-ţi ochii...
    Nu mai plânge...
    Mi-Tzu-Ko, tu nu ghiceşti
    Că-n odaia mea cea mică
    Cu parfum de levănţică
    Ce-ai fost ieri
    Azi nu mai eşti?...

    Şi nu vezi că Dumnezeu
    Ne-a trimis un curcubeu,
    Ca făptura noastră nouă ―
    Despărţită ieri în două ―
    Azi să ne-o-ntregim în soare
    Ca-ntr-o zi de sărbătoare
    Şi s-o-ntindem pe sofa
    Printre perne
    Şi covoare,
    Ca şi cum odaia mea ―
    Albă,
    Veselă
    Şi mică,
    Cu parfum de levănţică ―
    Ar mai fi şi-odaia ta?

    Mi-Tzu-Ko, n-auzi?...
    Nu vezi?...
    Sau ― ce-auzi şi vezi ― nu crezi?...
    N-auzi tu cum sună ora
    Fericirii-amândurora?...


    Pagini basarabene, nr, 3, martie 1936




    TE-AR MAI PUTEA INTERESA