Ştiri şi informaţii din toată lumea
    Editura Global Info / Literatură

    Ion Minulescu

    Romanţa celor trei corăbii

    Porniră cele trei corăbii...
    Spre care ţărm le-o duce vântul?...
    Ce porturi tainice,
    Ascunse cercetătoarelor priviri,
    Le vor vedea sosind mânate de dorul tristei pribegiri?...
    Ce valuri nemiloase,
    Mâine,
    Le vor deschide-n drum mormântul?...

    Porniră cele trei corăbii, purtând în pântecele lor
    Grămezi de aur,
    Chihlimbare,
    Smaralde verzi
    Şi-opale blonde;
    Iar sus, pe bord,
    Tristeţea-acelor romanţe veşnic vagabonde,
    Cântate,
    Azi, în drum spre Poluri,
    Iar mâine-n drum spre-Ecuator!...

    Porniră cele trei corăbii...
    Şi-abia se mai zăresc ―
    Se-ngroapă
    În golul zărilor pătate de violetul înserării;
    Iar albul pânzelor întinse,
    În cenuşiul depărtării,
    Zideşte trei mausoleuri în care dorm cei duşi pe apă.

    Porniră cele trei corăbii...
    Şi-n urma lor rămase portul,
    Mai trist ca muntele Golgotei însângerat de-un asfinţit,
    Şi-n urma lor,
    Pe cheiul umed,
    Un singur albatros rănit
    Mai stă de pază,
    Ca Maria,
    Venită să-şi vegheze mortul!…


    Viaţa literară I, nr. 50, 10 decembrie 1906




    TE-AR MAI PUTEA INTERESA