Editura Global Info / Literatură |
Ion Minulescu
Sonet
În ţara mea, tot cerul pare-o pată
De sânge, scurs din rana unui soare,
Ce-abia-şi deschide ochii-n zări; şi moare
Ca cei muşcaţi de-o gură-nveninată!
În ţara mea, pe marea frământată
În aiurări de vânturi funerare,
Nu vezi plutind corăbii albe-n zare
Purtând pe bord plecaţii de-altădată!...
În ţara mea nu-s flori ca-n altă ţară
Şi cântece de dragoste nu sunt;
Şi-n ţara mea ― tăcuţi ca-ntr-un mormânt ―
Cei vii şi-aşteaptă rândul ca să moară;
Pe câtă vreme morţii... Cine ştie?...
Aşteaptă-o zi ca-n alte ţări să-nvie!…
Viitorul social I, nr. 1, august 1907