Editura Global Info / Literatură

Ion Minulescu

Trec vagabonzii

lui George Arghirescu

Trec vagabonzii,
Trec stăpânii grădinilor fără stăpâni,
Trec antipozii fericirii patriarhalilor bătrâni,
Trec anonimii omenirii,
Trec corifeii poeziei şi preistoricii gândirii,
Trec regii primului dezastru şi-nvinşii primului regret,
Trec vagabonzii ―
Parodia nedumeririi lui Hamlet.

Voi nu i-aţi cunoscut nici unul,
Dar ei pe voi v-au cunoscut,
Ei ― cei goniţi de câinii voştri ―
V-au cunoscut
Când v-au cerut
Ce nu le-aţi dat,
Voi ― sclavii primei ruşini şi-ai primului păcat...

Trec vagabonzii ― însetaţii de cer,
De mări
Şi de păduri...

Voi ce-i priviţi cum trec pe-alături de voi,
Nepăsători
Şi orbi,
Ca nişte regi Oedipi,
Fiţi mândri
Că-n negrul vostru stol de corbi
S-au coborât de unde nu ştiţi
Şi-aceşti câţiva răzleţi vulturi...
Fiţi mândri şi le-ntindeţi mâna,
Şi dacă v-o resping scârbiţi,
Voi ― umiliţi ―
Îngenuncheaţi ca-n faţa unor atotputernici iertători,
Căci vagabonzii sunt enigma eternului „de-atâtea ori”,
Şi ei de-atâtea ori vă iartă,
De câte ori îi necinstiţi!…

Viaţa românească, III, nr. 11, noiembrie 1909

TE-AR MAI PUTEA INTERESA