Editura Global Info / Literatură |
Ion Pillat
Imn de închinăciune
Ți-e dat oceanul științei cu valul lui de lumină,
Ca luna rotundă ți-e chipul, atins-ai culmile vieții,
Ajuns-ai golul gândirii: aceasta-i blagoslovenie!
Printr' însă intemeiează odihna ființelor toate.
Învins-ai fără durere, pătruns-ai inima vieții,
O prea slăvite! ești ctitor al tuturor faptelor bune,
Și măsuri cu mintea ce-i bine: aceasta-i blagoslovenie!
Printr' însa intemeiează odihna ființelor toate.
O Buddha! ce dai ca podoabă podoaba faptelor bune,
Ce dai drept avere știința întreagă și nemincinoasă,
Ți-e dată comoara veciei: aceasta-i blagoslovenie!
Printr' însa intemeiează odihna ființelor toate.
Locaș al gândirii, al rugii, al slovei înalte și drepte,
Deasupra mrejii iluziei ți-e dată viața deapururi,
Da, vecinic ți-e dată viața: aceasta-i blagoslovenie!
Printr' însa intemeiează odihna ființelor toate.
Spre binele lumii se scurge izvorul milei din suflet
Și mântui de umbră ființa în umbră încătușată;
Ți-e dată puterea luminei: aceasta-i blagoslovenie!
Printr' însa intemeiează odihna ființelor toate...
Dar nu mai pot crede, o Buddha, în faptele bune ori rele,
În imnul cu care monahii ajung în țara Nirvanii.
Ajuns-am eu golul credinții: aceasta-i blagoslovenie?
Printr' însa intemeiează odihna ființelor toate.
Din volumul "Poezii" 1944