Lacuri descoperite sub pătura de gheaţă din Groenlanda

GH. MĂNOIU | 22 DECEMBRIE 2022

Un studiu realizat la Scott Polar Research Institute (SPRI) al Universităţii Cambridge, a descoperit două lacuri subglaciare la 800 metri sub suprafaţa calotei glaciare din Groenlanda.

Groenlanda. Foto: Túrelio/Wikimedia Commons.

Cele două lacuri au fiecare, aproximativ 8-10 kilometri pătraţi şi în trecut pare să fi fost de până la trei ori mai mari decât acum. Cercetătorii au folosit măsurători radar din avion pentru a descoperi lacurile de sub stratul gros de gheaţă.

Lacurile subglaciare, modul în care se mută apa sub calotele glaciare se pare că influenţează curgerea stratului de gheaţă, care are un impact global asupra schimbării nivelului mării.

Descoperirea lor va ajuta cercetătorii să înţeleagă modul în care gheaţa va răspunde la schimbările condiţiilor de mediu.

Spre deosebire de Antarctica, unde temperaturile de la suprafaţă rămân sub punctul de îngheţ pe tot parcursul anului, acestea sunt alimentate de apa rezultată din topirea stratului de gheaţă de suprafaţă, care se scurge prin fisuri ale calotei.

Un lac de suprafaţă, situat în apropiere, poate de asemenea să refacă lacul subglaciar în timpul verii mai calde. Aceasta înseamnă că ele sunt parte dintr-un sistem hidrologic deschis şi sunt conectate la suprafaţă.

În Antarctica au fost detectate 400 de lacuri, dar în Groenlanda, acestea sunt primele.

Absenţa lacurilor din Groenlanda a fost pusă pe seama gradului mai ridicat de înclinare a calotei de gheaţă, care duce la scurgerea apei spre margine.

De asemenea, gheaţa este mai subţire, făcând ca temperatura la baza stratului de gheaţă să fie mai mică, lacurile care ar fi apărut, ar fi îngheţat repede.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

A fost descoperită o plantă fosilă, veche de 1,6 miliarde ani

Oamenii de ştiinţă au gasit în India cele mai vechi plante fosilizate, care seamănă cu algele roşii, vechi de 1,6 miliarde de ani.

A fost descoperit cel mai mare dinozaur prădător din Europa

Torvosaurus gurneyi, cel mai mare prădător terestru descoperit în Europa, avea 10 metri lungime, era un therapod care stătea pe două picioare şi avea dinţi ascuţiţi de 10 cm lungime. Craniul avea 1,2 metri lungime. A trăit acum 150 de milioane de ani, în timpul perioadei Jurassic şi a fost în fruntea piramidei trofice.

Cicluri de îngheţ-dezgheţ au declanşat viaţa pe Pământ

Oamenii de ştiinţă britanici au descoperit că o serie de îngheţuri şi dezgheţuri rapide ar fi putut fi "scânteia vitală" pentru ca viaţa să pornească pe Pământ. Este probabil că celulele vii au evoluat in mod natural de la o supă biochimică in primele zile ale planetei noastre.

Dinozaurii au avut sânge cald

Dinozaurii au avut sânge cald ca mamiferele de astăzi, susţine un om de ştiinţă de la Stony Brook University din New York care a analizat metabolismul lor folosind ratele de masă corporală şi de creştere deduse din fosilele de specii.

Pinguinii imperiali pot rămâne sub apă 27 minute

Noile cercetări ale oamenilor de ştiinţă de la Universitatea din California au arătat modul în care pinguinii imperiali sunt capabili să se scufunde la adâncimi de peste 500 metri şi să rămână sub apă timp de 27 minute, mai adânc şi mai mult decât oricare dintre alte specii de păsări.

Fulgerele pot schimba structurile atomice

Un fulger puternic poate produce un fel de presiune masivă necesară pentru a crea lamele de şoc, structuri atomice despre care se credea anterior că rezultă doar dintr-un impact meteoric sau o explozie nucleară.