Sănătate / Ştiinţa şi sănătatea |
Legatura dintre ritmul circadian si imbatranire
Cercetatori de la Massachusetts Institute of Technology, din Statele Unite, au constatat ca o gena asociata cu longevitatea reglementeaza de asemenea si ceasul interior al organismului.
Modelele umane de veghe si somn sunt in mare masura reglementate printr-un ritm intern care corespunde indeaproape cu ciclul lumina - intuneric de 24 de ore. Acest ceas intern controleaza de asemenea alte functii ale corpului cum ar fi metabolismul si temperatura.
Studiile pe animalele de laborator au aratat ca atunci cand ritmul este dat peste cap, pot aparea probleme de sanatate cum ar fi obezitatea, sau tulburarile metabolice, cum este diabetul.
La persoanele care lucreaza in schimburi s-a constatat de asemenea o sensibilitate crescuta la diabet zaharat.
Noul studiu arata ca o gena numita SIRT1, care protejeaza impotriva bolilor datorate imbatranirii, joaca un rol cheie in controlul ritmului circadian.
Cercetatorii au observat ca la soareci functia circadiana se degradeaza cu varsta, iar cresterea nivelului de SIRT1 din creier ar putea impiedica aceasta degradare.
De asemenea, pierderea functiei genei SIRT1 afecteaza controlul circadian la soarecii tineri, mimând ceea ce se intampla in mod normal odata cu imbatranirea.
Cantitatea de proteina SIRT1 scade cu varsta, ceea ce sugereaza ca medicamente care sa imbunatateasca activitatea genei SIRT1 ar putea avea beneficii de sanatate pe scara larga.
Pastrarea activa a SIRT1 ar duce la o intarziere a imbatranirii in ceasul central din creier.
S-a constatat anterior ca o perioada circadiana bine pastrata este corelata cu o durata de viata mai mare.
De asemenea SIRT1 are rolul de a prelungi durata de viata si este un regulator important al raspunsului celular la stres, coordonand o varietate de retele de hormoni, proteine si gene pentru a ajuta la mentinerea celulelor in viata si sanatoase.
Pentru a studia rolul SIRT1 in controlul circadian, s-au modificat genetic soareci, astfel incat sa produca cantitati diferite de gena in creier.
Soarecii cu lipsa de SIRT1 au avut un ciclu circadian mai lung decat cei cu o cantitate normala, iar cei care au avut o crestere si de zece ori a SIRT1 au avut un ciclu mai scurt.
Soarecii tineri si cu o concentratie normala s-au adaptat mai bine la intreruperi de ciclu decat cei batrani. Pe de alta parte, soarecii batrani cu o concentratie crescuta nu au avut probleme de control circadian.
In acest moment, activatori ai SIRT1 sunt testati impotriva diabetului, inflamatiilor si altor boli.
Se analizeaza de asemenea relatia dintre dieta, sanatate si functia circadiana, si se pare ca o dieta bogata in grasimi deregleaza ceasul circadian.