| Afaceri / Texte legislative |
LEGEA CONCURENŢEI Nr. 21 din 10 aprilie 1996 - Republicare*)
LEGEA CONCURENŢEI Nr. 21 din 10 aprilie 1996 - Republicare*)
|
CAPITOLUL I: Dispoziţii generale
Art. 1. - Prezenta lege are drept scop protecţia, menţinerea şi stimularea concurenţei şi a unui mediu concurenţial normal, în vederea promovării intereselor consumatorilor.
Art. 2. - (1) Dispoziţiile prezentei legi se aplică actelor şi faptelor care au sau pot avea ca efect restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenţei săvârşite de:
a) agenţi economici sau asociaţii de agenţi economici - persoane fizice sau juridice - de cetăţenie, respectiv de naţionalitate română sau străină, denumiţi în continuare agenţi economici;
b) organele administraţiei publice centrale sau locale, în măsura în care acestea, prin deciziile emise sau prin reglementările adoptate, intervin în operaţiuni de piaţă, influenţând direct sau indirect concurenţa, cu excepţia situaţiilor când asemenea măsuri sunt luate în aplicarea altor legi sau pentru apărarea unui interes public major.
(2) Când agenţii economici, determinaţi conform alin. (1) lit. a), participă la o grupare realizată pe cale convenţională prin acord, înţelegere, pact, protocol, contract şi altele asemenea, fie ea explicită, publică ori ocultă, secretă, dar fără personalitate juridică şi indiferent de formă - antantă, coaliţie, grup, bloc, federaţie şi altele asemenea -, pentru actele şi faptele prevăzute la alin. (1), săvârşite în cadrul participării la o asemenea grupare, dispoziţiile prezentei legi se aplică fiecărui agent economic, ţinând seama de principiul proporţionalităţii.
(3) Dispoziţiile prezentei legi se aplică actelor şi faptelor prevăzute la alin. (1), când sunt săvârşite pe teritoriul României, precum şi celor săvârşite în afara teritoriului ţării, atunci când produc efecte pe teritoriul României.
(4) Prezenta lege nu se aplică:
a) pieţei muncii şi relaţiilor de muncă;
b) pieţei monetare şi pieţei titlurilor de valoare, în măsura în care libera concurenţă pe aceste pieţe face obiectul unor reglementări speciale.
Art. 3. - Administrarea prezentei legi şi punerea ei în aplicare sunt încredinţate Consiliului Concurenţei, ca autoritate administrativă autonomă, învestită în acest scop, în condiţiile, modalităţile şi limitele stabilite prin dispoziţiile ce urmează.
Art. 4. - (1) Preţurile produselor şi tarifele serviciilor şi lucrărilor se determină în mod liber prin concurenţă, pe baza cererii şi ofertei. Preţurile şi tarifele practicate în cadrul unor activităţi cu caracter de monopol natural sau al unor activităţi economice, stabilite prin lege, se stabilesc şi se ajustează cu avizul Ministerului Finanţelor Publice, cu excepţia celor pentru care, prin legi speciale, sunt prevăzute alte competenţe.
(2) În sectoarele economice sau pe pieţele unde concurenţa este exclusă sau substanţial restrânsă prin efectul unei legi sau datorită existenţei unei poziţii de monopol, Guvernul poate, prin hotărâre, să instituie forme corespunzătoare de control al preţurilor pentru o perioadă de cel mult 3 ani, care poate fi prelungită succesiv pe durate de câte cel mult un an, dacă împrejurările care au justificat adoptarea respectivei hotărâri continuă să existe.
(3) Pentru sectoare economice determinate şi în împrejurări excepţionale, precum: situaţii de criză, dezechilibru major între cerere şi ofertă şi disfuncţionalitate evidentă a pieţei, Guvernul poate dispune măsuri cu caracter temporar pentru combaterea creşterii excesive a preţurilor sau chiar blocarea acestora. Asemenea măsuri pot fi adoptate prin hotărâre pentru o perioadă de 6 luni, care poate fi prelungită succesiv pentru durate de câte cel mult 3 luni, cât timp persistă împrejurările care au determinat adoptarea respectivei hotărâri.
(4) Intervenţia Guvernului în situaţiile prevăzute la alin. (2) şi (3) se face cu avizul Consiliului Concurenţei.
CAPITOLUL II: Practici anticoncurenţiale
Art. 5. - (1) Sunt interzise orice înţelegeri exprese sau tacite între agenţii economici ori asociaţiile de agenţi economici, orice decizii luate de asociaţiile de agenţi economici şi orice practici concertate, care au ca obiect sau au ca efect restrângerea, împiedicarea ori denaturarea concurenţei pe piaţa românească sau pe o parte a acesteia, în special cele care urmăresc:
a) fixarea concertată, în mod direct sau indirect, a preţurilor de vânzare ori de cumpărare, a tarifelor, a rabaturilor, a adaosurilor, precum şi a oricăror alte condiţii comerciale;
b) limitarea sau controlul producţiei, distribuţiei, dezvoltării tehnologice ori investiţiilor;
c) împărţirea pieţelor de desfacere sau a surselor de aprovizionare, pe criteriu teritorial, al volumului de vânzări şi achiziţii ori pe alte criterii;
d) aplicarea, în privinţa partenerilor comerciali, a unor condiţii inegale la prestaţii echivalente, provocând în acest fel, unora dintre ei, un dezavantaj în poziţia concurenţială;
e) condiţionarea încheierii unor contracte de acceptare de către parteneri a unor clauze stipulând prestaţii suplimentare care, nici prin natura lor şi nici conform uzanţelor comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte;
f) participarea, în mod concertat, cu oferte trucate la licitaţii sau la orice alte forme de concurs de oferte;
g) eliminarea de pe piaţă a altor concurenţi, limitarea sau împiedicarea accesului pe piaţă şi a libertăţii exercitării concurenţei de către alţi agenţi economici, precum şi înţelegerile de a nu cumpăra de la sau de a nu vinde către anumiţi agenţi economici fără o justificare rezonabilă.
(2) Pot fi exceptate de la interdicţia stabilită la alin. (1) înţelegerile, deciziile luate de asociaţiile de agenţi economici sau practicile concertate care îndeplinesc cumulativ condiţiile prevăzute la lit. a)-d) şi una dintre condiţiile prevăzute la lit. e), după cum urmează:
a) efectele pozitive prevalează asupra celor negative sau sunt suficiente pentru a compensa restrângerea concurenţei provocată de respectivele înţelegeri, decizii luate de asociaţiile de agenţi economici sau practici concertate;
b) beneficiarilor sau consumatorilor li se asigură un avantaj corespunzător celui realizat de părţile la respectiva înţelegere, decizie luată de către o asociaţie de agenţi economici sau practică concertată;
c) eventualele restrângeri ale concurenţei sunt indispensabile pentru obţinerea avantajelor scontate, iar prin respectiva înţelegere, decizie luată de către o asociaţie de agenţi economici sau practică concertată părţilor nu li se impun restricţii care nu sunt necesare pentru realizarea obiectivelor enumerate la lit. e);
d) respectiva înţelegere, decizie luată de o asociaţie de agenţi economici sau practică concertată nu dă agenţilor economici sau asociaţiilor de agenţi economici posibilitatea de a elimina concurenţa de pe o parte substanţială a pieţei produselor ori serviciilor la care se referă;
e) înţelegerea, decizia luată de o asociaţie de agenţi economici sau practica concertată în cauză contribuie ori poate contribui la:
1. ameliorarea producţiei ori distribuţiei de produse, executării de lucrări ori prestărilor de servicii;
2. promovarea progresului tehnic sau economic, îmbunătăţirea calităţii produselor şi serviciilor;
3. întărirea poziţiilor concurenţiale ale întreprinderilor mici şi mijlocii pe piaţa internă;
4. practicarea în mod durabil a unor preţuri substanţial mai reduse pentru consumatori.
(3) Regimul exceptării sub formă de dispensă, al deciziei de acordare a acesteia, termenele, informaţiile de prezentat, durata şi condiţiile dispensei se stabilesc de către Consiliul Concurenţei, prin regulamente şi instrucţiuni. Beneficiul exceptării prevăzut la alin. (2) se acordă prin decizie a Consiliului Concurenţei pentru cazuri individuale de înţelegeri, decizii luate de asociaţii de agenţi economici sau practici concertate şi se stabileşte prin regulamente ale Consiliului Concurenţei pentru cazurile de exceptare pe categorii de înţelegeri, decizii ale asociaţiilor de agenţi economici sau practici concertate. Agenţii economici sau asociaţiile de agenţi economici pot solicita Consiliului Concurenţei dispensă, probând îndeplinirea condiţiilor stabilite la alin. (2).
(4) Categoriile de înţelegeri, deciziile luate de asociaţiile de agenţi economici şi practici concertate, exceptate prin aplicarea prevederilor alin. (2), precum şi condiţiile şi criteriile de încadrare pe categorii de acordare şi de retragere a beneficiului exceptării se stabilesc de Consiliul Concurenţei, prin regulament.
(5) Înţelegerile, deciziile luate de asociaţiile de agenţi economici şi practicile concertate care se încadrează în vreuna dintre categoriile exceptate prin aplicarea prevederilor alin. (2) şi stabilite prin prevederile alin. (3) sunt considerate legale, fără obligaţia notificării sau obţinerii unei decizii din partea Consiliului Concurenţei. Agenţii economici sau asociaţiile de agenţi economici, care se prevalează de beneficiul exceptării pe categorii, sunt ţinuţi să facă dovada îndeplinirii condiţiilor şi citeriilor prevăzute la alin. (3) şi (4).
(6) Deciziile de acordare a dispenselor pentru înţelegeri, decizii ale asociaţiilor de agenţi economici ori practici concertate, emise în aplicarea prevederilor alin. (3), vor prevedea data de la care se aplică, durata pentru care este acordată dispensa, precum şi condiţiile şi obligaţiile ce trebuie respectate de către beneficiari.
(7) Dispensa acordată conform alin. (6) pentru o înţelegere, decizie luată de o asociaţie de agenţi economici ori practică concertată poate fi reînnoită, la cerere, dacă sunt satisfăcute în continuare condiţiile cerute, şi poate fi revocată dacă condiţiile în care a fost acordată nu mai corespund; decizia de acordare a dispensei este nulă dacă a fost acordată pe baza unor informaţii false, inexacte ori incomplete în raport cu cele solicitate.
Art. 6. - Este interzisă folosirea în mod abuziv a unei poziţii dominante deţinute de către unul sau mai mulţi agenţi economici pe piaţa românească ori pe o parte substanţială a acesteia, prin recurgerea la fapte anticoncurenţiale, care au ca obiect sau pot avea ca efect afectarea activităţii economice ori prejudicierea consumatorilor. Asemenea practici abuzive pot consta, în special, în:
a) impunerea, în mod direct sau indirect, a preţurilor de vânzare sau de cumpărare, a tarifelor ori a altor clauze contractuale inechitabile şi refuzul de a trata cu anumiţi furnizori sau beneficiari;
b) limitarea producţiei, distribuţiei sau dezvoltării tehnologice în dezavantajul utilizatorilor ori consumatorilor;
c) aplicarea, în privinţa partenerilor comerciali, a unor condiţii inegale la prestaţii echivalente, provocând în acest fel, unora dintre ei, un dezavantaj în poziţia concurenţială;
d) condiţionarea încheierii unor contracte de acceptare, de către parteneri, a unor clauze stipulând prestaţii suplimentare care, nici prin natura lor şi nici conform uzanţelor comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte;
e) practicarea unor preţuri excesive sau practicarea unor preţuri de ruinare, în scopul înlăturării concurenţilor, sau vânzarea la export sub costul de producţie, cu acoperirea diferenţelor prin impunerea unor preţuri majorate consumatorilor interni;
f) exploatarea stării de dependenţă în care se găseşte un alt agent economic faţă de un asemenea agent sau agenţi economici şi care nu dispune de o soluţie alternativă în condiţii echivalente, precum şi ruperea relaţiilor contractuale pentru singurul motiv că partenerul refuză să se supună unor condiţii comerciale nejustificate.
Art. 7. - (1) Dacă, prin măsurile luate şi prin sancţiunile aplicate de Consiliul Concurenţei, conform prevederilor cap. IV-VI, unui agent economic abuzând de poziţia sa dominantă, nu se obţin restabilirea situaţiei şi prevenirea repetării abuzului, Consiliul Concurenţei, pentru motiv de afectare gravă a unui interes public major, poate cere Curţii de Apel Bucureşti să ordone măsurile adecvate pentru lichidarea poziţiei dominante pe piaţă a acestuia, instanţa judecătorească putând dispune, după caz:
a) invalidarea unor contracte sau a unor clauze contractuale prin intermediul cărora se exploatează abuziv poziţia dominantă;
b) invalidarea actului sau a actelor de realizare a unei concentrări creatoare de poziţie dominantă, chiar atunci când prin actul sau actele juridice în cauză s-ar fi constituit o nouă persoană juridică;
c) limitarea sau interdicţia accesului pe piaţă;
d) vânzarea de active;
e) restructurarea prin divizare a agentului economic.
(2) Consiliul Concurenţei trebuie să specifice, prin trimitere la textul legal, măsura sau măsurile ce solicită a fi ordonate de instanţă, fără a putea cere luarea, în cazul dedus judecăţii, a oricăreia dintre ele ori a tuturor, iar instanţa neputând dispune o altă măsură decât cea sau cele la care se referă cererea.
(3) Instanţa judecătorească va putea ordona una sau mai multe dintre măsurile prevăzute la alin. (1) numai sub condiţia să fie evitată orice creştere a preţurilor din această cauză sau afectarea executării de către agentul economic a obligaţiilor asumate faţă de terţi.
(4) Se consideră interes public major, motivând cererea Consiliului Concurenţei pentru dispunerea de măsuri extreme dintre cele prevăzute la alin. (1), securitatea publică, pluralitatea de agenţi economici independenţi, bunăstarea consumatorilor şi regulile prudenţiale. Sarcina probei afectării grave a unui interes public major incumbă Consiliului Concurenţei.
(5) Împotriva sentinţei Curţii de Apel Bucureşti, sesizată conform alin. (1), pot introduce recurs la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Consiliul Concurenţei şi agenţii economici supuşi măsurilor dispuse prin aceasta.
Art. 8. - (1) Prevederile art. 5 nu se aplică în cazul agenţilor economici sau grupărilor de agenţi economici la care cifra de afaceri pentru exerciţiul financiar precedent recurgerii la comportamente susceptibile a fi calificate practici anticoncurenţiale nu depăşeşte un plafon stabilit anual de către Consiliul Concurenţei şi:
- cota de piaţă totală a agenţilor economici implicaţi în înţelegerea, decizia asociaţiei de agenţi economici sau practica concertată nu depăşeşte 5% pe nici una dintre pieţele relevante afectate, în cazul înţelegerilor, deciziilor luate de asociaţiile de agenţi economici sau practicilor concertate dintre agenţii economici concurenţi; sau
- cota de piaţă a fiecărui agent economic implicat în înţelegerea, decizia asociaţiei de agenţi economici sau practica concertată nu depăşeşte 10% pe nici una dintre pieţele relevante afectate, în cazul înţelegerilor, deciziilor luate de asociaţiile de agenţi economici sau practicilor concertate dintre agenţii economici care nu sunt concurenţi*).
(2) Limitele prevăzute la alin. (1) nu sunt aplicabile practicilor anticoncurenţiale interzise prin prevederile art. 5, atunci când acestea privesc preţuri, tarife, acorduri de partajare a pieţei sau licitaţii.
Art. 9. - (1) Sunt interzise orice acţiuni ale organelor administraţiei publice centrale sau locale, având ca obiect sau putând avea ca efect restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenţei, în special:
a) să ia decizii care limitează libertatea comerţului sau autonomia agenţilor economici, ce se exercită cu respectarea reglementărilor legale;
b) să stabilească condiţii discriminatorii pentru activitatea agenţilor economici.
(2) Dispoziţiile alin. (1) nu fac obiectul aplicării excepţiei stabilite la art. 2 alin. (1) lit. b).
(3) În cazul în care organele administraţiei publice centrale sau locale nu se conformează deciziei Consiliului Concurenţei, acesta are posibilitatea de a ataca acţiunea la Curtea de Apel Bucureşti.
CAPITOLUL III: Concentrarea economică
Art. 10. - (1) Concentrarea economică se realizează prin orice act juridic, indiferent de forma acestuia şi care, fie operează transferul proprietăţii sau al folosinţei asupra totalităţii ori a unei părţi a bunurilor, drepturilor şi obligaţiilor unui agent economic, fie are ca obiect sau ca efect să permită unui agent economic ori unei grupări de agenţi economici de a exercita, direct sau indirect, o influenţă determinantă asupra unui alt agent economic sau mai multor alţi agenţi economici.
(2) O operaţiune de concentrare economică are loc atunci când:
a) doi sau mai mulţi agenţi economici, anterior independenţi, fuzionează;
b) una sau mai multe persoane care deţin deja controlul cel puţin asupra unui agent economic ori unul sau mai mulţi agenţi economici dobândesc, direct sau indirect, controlul asupra unuia sau mai multor alţi agenţi economici ori asupra unor părţi ale acestora, fie prin luare de participare la capital, fie prin cumpărare de elemente de activ, prin contract sau prin alte mijloace.
(3) Operaţiunile de asociere, având ca obiect sau ca efect coordonarea comportamentului concurenţial al agenţilor economici participanţi care rămân independenţi, nu constituie concentrare prin dobândiera controlului, chiar când asemenea operaţiuni ar consta în crearea de entităţi economice comune. Dacă entitatea economică comună este o persoană juridică îndeplinind statornic toate funcţiile unei entităţi economice autonome, fără însă a realiza o coordonare a comportamentului concurenţial fie între agenţi economici fondatori, fie între ea şi aceştia, operaţiunea este o concentrare în sensul prevederilor alin. (2) lit. b).
(4) În sensul prezentei legi, controlul decurge din drepturi, contracte sau orice alte elemente care conferă, fiecare în parte ori luate împreună şi ţinând seama de circumstanţele de fapt sau de drept, posibilitatea de a exercita o influenţă determinantă asupra unui agent economic, în special din:
a) drepturi de proprietate sau de folosinţă asupra totalităţii ori a unei părţi a bunurilor unui agent economic;
b) drepturi sau contracte care conferă o influenţă determinantă asupra constituirii, deliberărilor ori deciziilor organelor unui agent economic.
(5) Controlul este dobândit, conform prevederilor alin. (2) -(4), de către persoana sau persoanele ori de către agenţii economici care sunt titulari ai drepturilor ori beneficiari ai contractelor menţionate la alin. (4) sau care, fără a fi titulari ai unor asemenea drepturi ori contracte, au puterea de a exercita influenţa determinantă conferită de acestea.
Art. 11. - Nu constituie o operaţiune de concentrare economică situaţiile în care:
a) controlul este dobândit şi exercitat de către un lichidator desemnat prin hotărâre judecătorească sau de către o altă persoană mandatată de autoritatea publică pentru îndeplinirea unei proceduri de încetare de plăţi, redresare, concordat, lichidare judiciară, urmărire silită sau altă procedură similară;
b) băncile şi alte instituţii de credit, instituţiile financiare şi societăţile financiare, societăţile de servicii de investiţii financiare sau societăţile de asigurare şi reasigurare, a căror activitate normală include tranzacţii şi negocieri de titluri pe cont propriu sau pe contul terţilor, deţin, cu titlu temporar, participări de capital la un agent economic pe care le-au dobândit în vederea revânzării lor, cât timp ele nu exercită drepturile de vot aferente acestor participări astfel încât să determine comportamentul concurenţial al respectivului agent economic ori le exercită numai în vederea revânzării acestei participări, cu condiţia ca revânzarea respectivei participări să intervină în termen de un an calculat de la data dobândirii; la cerere, Consiliul Concurenţei poate proroga termenul, dacă solicitantul dovedeşte că revânzarea participării dobândite nu a fost rezonabil posibilă în termenul fixat;
c) controlul este dobândit de persoanele sau agenţii economici menţionaţi la art. 10 alin. (2) lit. b), cu condiţia ca drepturile de vot aferente participării deţinute să nu fie exercitate, mai ales la numirea de membri în organele de administrare, conducere executivă, supraveghere şi control ale agentului economic la care deţin participarea, decât în scopul salvgardării valorii integrale a acestei investiţii, fără a determina direct sau indirect comportamentul concurenţial al agentului economic controlat;
d) agenţii economici, inclusiv cei care fac parte din grupuri economice, realizează operaţiuni de restructurare sau reorganizare a propriilor activităţi.
Art. 12. - Sunt interzise concentrările economice care, având ca efect crearea sau consolidarea unei poziţii dominante, conduc sau ar putea conduce la restrângerea, înlăturarea sau denaturarea semnificativă a concurenţei pe piaţa românească sau pe o parte a acesteia.
Art. 13. - (1) Pentru stabilirea compatibilităţii lor cu un mediu concurenţial normal, operaţiunile de concentrare economică se apreciază după următoarele criterii:
a) necesitatea de a menţine şi de a dezvolta concurenţa pe piaţa românească, ţinând seama de structura tuturor pieţelor în cauză şi de concurenţa existentă sau potenţială dintre agenţii economici situaţi în România sau în străinătate;
b) cota de piaţă deţinută de către agenţii economici în cauză, puterea lor economică şi financiară;
c) alternativele disponibile pentru furnizori şi utilizatori, accesul lor la pieţe şi la surse de aprovizionare, precum şi orice bariere instituite prin acte normative sau de altă natură la intrarea pe piaţă;
d) tendinţa cererii şi a ofertei pentru bunurile şi serviciile în cauză;
e) măsura în care sunt afectate interesele beneficiarilor sau ale consumatorilor;
f) contribuţia la progresul tehnic şi economic.
(2) Concentrările economice susceptibile a conduce la restrângerea, înlăturarea sau denaturarea semnificativă a concurenţei pe piaţa românească sau pe o parte a acesteia pot fi autorizate dacă părţile interesate în operaţiunea de concentrare dovedesc îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:
a) operaţiunea de concentrare urmează a contribui la creşterea eficienţei economice, la ameliorarea producţiei, distribuţiei sau progresului tehnic ori la creşterea competitivităţii la export;
b) efectele favorabile ale concentrării compensează efectele nefavorabile ale restrângerii concurenţei;
c) de avantajele rezultate profită într-o măsură rezonabilă şi consumatorii, în special prin preţuri reale mai reduse.
Art. 14. - Prevederile prezentului capitol nu se aplică operaţiunilor de concentrare economică, atunci când cifra de afaceri cumulată a agenţilor economici implicaţi nu depăşeşte echivalentul în lei a 10.000.000 euro şi nu există cel puţin 2 agenţi economici implicaţi în operaţiune care să realizeze pe teritoriul României, fiecare în parte, o cifră de afaceri mai mare decât echivalentul în lei a 4.000.000 euro. Echivalentul în lei se calculează la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României, valabil pentru ultima zi a exerciţiului financiar din anul anterior operaţiunii.
Art. 15. - (1) Concentrările economice care depăşesc pragurile prevăzute la art. 14 sunt supuse controlului şi trebuie notificate Consiliului Concurenţei.
(2) Concentrările economice care se realizează prin fuziunea a 2 sau mai multor agenţi economici trebuie notificate de către fiecare dintre părţile implicate; în celelalte cazuri, notificarea trebuie să fie înaintată de către persoana, agentul economic sau agenţii economici care dobândesc controlul asupra unuia sau mai multor agenţi economici ori asupra unor părţi ale acestora.
(3) Procedura de notificare, termenele, documentele şi informaţiile de prezentat, comunicările şi prezentarea de observaţii de către agenţii economici interesaţi se stabilesc prin regulament şi instrucţiuni adoptate de Consiliul Concurenţei.
(4) Este interzisă punerea în aplicare a unei operaţiuni de concentrare economică până la emiterea de către Consiliul Concurenţei a unei decizii în conformitate cu art. 46.
(5) Consiliul Concurenţei poate acorda, la cerere, o derogare de la regula instituită la alin. (4); cererea de acordare a derogării trebuie să fie motivată. În decizia pe care o va emite Consiliul Concurenţei va ţine cont de efectele suspendării concentrării economice asupra unuia sau mai multora dintre agenţii economici implicaţi în operaţiune, asupra unei terţe părţi, precum şi de efectele asupra concurenţei. Această derogare poate fi condiţionată de impunerea unor obligaţii ce trebuie îndeplinite de către părţi şi poate fi acordată oricând, atât anterior, cât şi ulterior notificării.
(6) Validitatea oricărei operaţiuni realizate în contradicţie cu alin. (4) va depinde de decizia pe care Consiliul Concurenţei o va lua cu privire la operaţiunea notificată, conform art. 46 alin. (1) lit. b), alin. (2) lit. a), b) sau c) ori alin. (3).
CAPITOLUL IV: Consiliul Concurenţei
Art. 16. - (1) Se înfiinţează Consiliul Concurenţei, autoritate administrativă autonomă în domeniul concurenţei, cu personalitate juridică, care îşi exercită atribuţiile potrivit prevederilor prezentei legi. Sediul Consiliului Concurenţei este în municipiul Bucureşti.
(2) Structura organizatorică şi de personal a Consiliului Concurenţei, atribuţiile de conducere şi de execuţie ale personalului său se stabilesc prin regulamentele interioare adoptate de acesta.
Art. 17. - (1) Plenul Consiliului Concurenţei este un organ colegial şi este format din 7 membri, după cum urmează: un preşedinte, 2 vicepreşedinţi şi 4 consilieri de concurenţă. Numirea membrilor Plenului Consiliului Concurenţei se realizează de către Preşedintele României, la propunerea Guvernului.
(2) Durata mandatului membrilor Plenului Consiliului Concurenţei este de 5 ani, aceştia putând fi reînvestiţi cel mult încă o dată. La numirea primului Plen al Consiliului Concurenţei după intrarea în vigoare a prezentei legi, un vicepreşedinte şi 2 consilieri de concurenţă vor avea un mandat de 2 ani şi jumătate, stabilit prin decretul de numire în funcţie.
(3) Preşedintele, vicepreşedinţii şi consilierii de concurenţă trebuie să aibă o independenţă reală şi să se bucure de o înaltă reputaţie profesională şi probitate civică. Pentru a fi numit membru al Consiliului Concurenţei se cer studii superioare, înaltă competenţă profesională, o bună reputaţie şi vechime de minimum 10 ani în activităţi din domeniile: economic, comercial, al preţurilor şi concurenţei sau juridic.
(4) Preşedintele trebuie să fi îndeplinit o funcţie de conducere cu largi responsabilităţi, în care a făcut dovada competenţei sale profesionale şi manageriale.
(5) Calitatea de membru al Consiliului Concurenţei este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte activităţi profesionale sau de consultanţă, cu participarea, directă sau prin persoane interpuse, la conducerea sau administrarea unor entităţi publice ori private sau cu deţinerea de funcţii ori de demnităţi publice, cu excepţia activităţii didactice din învăţământul superior. Ei nu pot fi desemnaţi experţi sau arbitri nici de părţi şi nici de instanţa judecătorească sau de către o altă instituţie.
(6) Membrii Plenului Consiliului Concurenţei nu reprezintă autoritatea care i-a numit şi sunt independenţi în luarea deciziilor.
(7) Membrii Plenului Consiliului Concurenţei şi inspectorii de concurenţă nu pot face parte din partide sau alte formaţiuni politice.
(8) Mandatul de membru al Plenului Consiliului Concurenţei încetează:
a) la expirarea duratei;
b) prin demisie;
c) prin deces;
d) prin imposibilitate definitivă de exercitare, constând într-o indisponibilitate mai lungă de 60 de zile consecutive;
e) la survenirea unei incompatibilităţi dintre cele prevăzute la alin. (5) şi (7), conform prevederilor alin. (11);
f) prin revocare, pentru încălcarea gravă a prezentei legi şi pentru condamnare penală, prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, pentru săvârşirea unei infracţiuni.
(9) Membrii Plenului Consiliului Concurenţei sunt revocabili, în cazul prevăzut la alin. (8) lit. f), de către autoritatea care i-a numit. Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti penale ei pot fi suspendaţi din funcţie de către aceeaşi autoritate.
(10) În caz de vacanţă a unui loc în Plenul Consiliului Concurenţei pentru una dintre situaţiile prevăzute la alin. (8) lit. b)- f), se va proceda, conform prevederilor alin. (1), la desemnarea şi numirea unui nou membru pentru durata rămasă din mandat, în funcţia devenită vacantă.
(11) Membrii Consiliului Concurenţei sunt obligaţi să notifice de îndată Consiliului survenirea oricărei situaţii de incompatibilitate sau impediment dintre cele prevăzute la alin. (5) şi (7), ei fiind de drept suspendaţi din funcţie din momentul survenirii acestei situaţii, iar dacă situaţia se prelungeşte peste 10 zile consecutive, mandatul încetează şi se procedează conform prevederilor alin. (9) şi (10).
Art. 18. - (1) Înainte de a începe să-şi exercite funcţia, fiecare membru al Consiliului Concurenţei este obligat să depună în faţa Preşedintelui României, în prezenţa celorlalţi membri numiţi şi după citirea decretului prezidenţial de numire în funcţie, următorul jurământ:
"Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr interesele României, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, demnitate, loialitate, responsabilitate şi fără părtinire atribuţiile ce-mi revin. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!"
(2) Preşedintele Consiliului Concurenţei prestează cel dintâi jurământul.
(3) În cazul neprestării jurământului în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României a decretului de numire, membrul numit este de drept demisionar, urmând a se relua procedura desemnării şi numirii altei persoane pentru funcţia devenită vacantă.
(4) Actele efectuate de oricare dintre membrii Consiliului Concurenţei înainte de prestarea jurământului sunt nule de drept.
Art. 19. - (1) Mandatele membrilor Consiliului Concurenţei încep de la data depunerii jurământului de către aceştia şi expiră la împlinirea termenelor prevăzute la art. 17 alin. (2), calculate de la această dată.
(2) Dacă, până la expirarea mandatului în curs, preşedintele Consiliului Concurenţei desemnat pentru mandatul următor nu va fi prestat jurământul cu respectarea dispoziţiilor art. 18, membrii Consiliului Concurenţei în exerciţiu îşi vor continua activitatea până la depunerea jurământului de către preşedintele Consiliului, desemnat pentru mandatul următor sub conducerea preşedintelui anterior.
Art. 20. - (1) Consiliul Concurenţei îşi desfăşoară activitatea, deliberează şi ia decizii în plen şi în comisii, cu majoritatea voturilor membrilor.
(2) Fiecare comisie este formată din 2 consilieri de concurenţă în componenţa stabilită de preşedintele Consiliului Concurenţei, pentru fiecare caz în parte, şi este condusă de către un vicepreşedinte al Consiliului Concurenţei.
(3) Preşedintele Consiliului Concurenţei ordonă efectuarea de investigaţii şi desemnează raportorul pentru fiecare investigaţie.
(4) În aplicarea prezentei legi, Consiliul Concurenţei examinează în plen:
a) rapoartele de investigaţie, cu eventualele obiecţii formulate la acestea, şi decide asupra măsurilor de luat;
b) autorizarea concentrărilor economice;
c) sesizarea instanţelor judecătoreşti în aplicarea prevederilor art. 7;
d) punctele de vedere, recomandările şi avizele de formulat în aplicarea dispoziţiilor prezentei legi;
e) categoriile de înţelegeri, decizii luate de asociaţiile de agenţi economici şi practici concertate propuse pentru exceptare;
f) proiectele de reglementări propuse spre adoptare;
g) raportul anual asupra situaţiei concurenţei; h) analiza încălcărilor prevederilor art. 9.
(5) În formaţiunile deliberative fiecare membru dispune de un vot; în caz de partaj egal al voturilor, soluţia votată de preşedinte prevalează.
(6) Deciziile adoptate de Consiliul Concurenţei în plen conform prevederilor alin. (4) se semnează de către preşedinte, în numele Consiliului Concurenţei; ele vor putea fi atacate în termen de 30 de zile de la publicare sau, după caz, de la comunicare, în procedura de contencios administrativ la Curtea de Apel Bucureşti; sentinţa va fi pronunţată fără drept de apel, împotriva ei putând fi declarat recurs la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Art. 21. - (1) Preşedintele Consiliului Concurenţei angajează patrimonial, prin semnătura sa, Consiliul Concurenţei ca persoană juridică şi-l reprezintă ca instituţie publică în faţa persoanelor fizice şi juridice, a autorităţilor legislative, judiciare şi administrative, precum şi a altor instituţii româneşti, străine şi internaţionale. El exercită prerogative disciplinare asupra întregului personal al Consiliului Concurenţei.
(2) Ordinele şi deciziile Consiliului Concurenţei, prin care se dispun măsuri şi se aplică sancţiuni, se semnează de către preşedinte, iar reglementările adoptate de Consiliul Concurenţei sunt puse în aplicare, suspendate ori abrogate prin ordin al preşedintelui.
(3) În caz de absenţă ori de indisponibilitate a preşedintelui, reprezentarea legală a Consiliului Concurenţei revine unuia dintre vicepreşedinţi, desemnat de preşedinte pentru durata absenţei sau a indisponibilităţii.
(4) Preşedintele Consiliului Concurenţei poate delega puteri de reprezentare oricăruia dintre vicepreşedinţi, consilierii de concurenţă, inspectorii de concurenţă sau altor persoane, mandatul trebuind să menţioneze expres puterile delegate şi durata exercitării lor.
Art. 22. - (1) În vederea exercitării atribuţiilor sale, Consiliul Concurenţei îşi elaborează şi îşi adoptă regulamentul de organizare, funcţionare şi procedură şi îşi constituie aparatul propriu, la nivel central şi local.
(2) Nomenclatorul de funcţii al aparatului propriu, cuprinzând inspectori de concurenţă şi alte categorii de personal, condiţiile de încadrare pe funcţii, de promovare în grad şi de stimulare, precum şi atribuţiile fiecărei funcţii se stabilesc prin regulament adoptat de Consiliul Concurenţei, cu respectarea reglementărilor privind funcţia publică şi funcţionarii publici şi a reglementărilor privind salarizarea personalului contractual din sectorul bugetar.
(3) Funcţia publică de specialitate pentru Consiliul Concurenţei este cea de inspector de concurenţă.
Art. 23. - Funcţia de preşedinte al Consiliului Concurenţei este asimilată celei de ministru, cea de vicepreşedinte celei de secretar de stat, iar cea de consilier de concurentă celei de subsecretar de stat.
Art. 24. - În organizarea Consiliului Concurenţei funcţionează un secretariat general, condus de un secretar general, desemnat de către Consiliul Concurenţei. Atribuţiile secretarului general se stabilesc prin regulamentul de organizare, funcţionare şi procedură adoptat de Consiliul Concurenţei.
Art. 25. - (1) Consiliul Concurenţei îşi întocmeşte proiectul de buget propriu, care se prevede distinct în bugetul de stat.
(2) Pentru funcţionarea Consiliului Concurenţei şi a aparatului său teritorial, Guvernul şi, după caz, organele administraţiei publice locale vor atribui Consiliului Concurenţei în administrare imobilele necesare, respectiv terenurile şi dotările din domeniul public de interes naţional sau, după caz, local, în termen de 60 de zile de la înregistrarea cererii Consiliului Concurenţei.
(3) Sumele reprezentând tarife, taxe şi amenzi sau alte sancţiuni aplicate de Consiliul Concurenţei se fac venit la bugetul de stat, în condiţiile legii.
Art. 26. - Consiliul Concurenţei are următoarele atribuţii:
a) efectuează, la iniţiativa sa sau în urma unei plângeri, sesizări sau notificări, investigaţiile privind aplicarea art. 5, 6, 12 şi 15;
b) ia deciziile prevăzute de prezenta lege pentru cazurile de încălcare a dispoziţiilor art. 5, 6, 9, 12 şi 15, constatate în urma investigaţiilor efectuate de către inspectorii de concurenţă, în baza prevederilor legii şi abilitării cu puteri de inspecţie prin ordin al preşedintelui; o copie a acestui ordin va fi înmânată de inspectorii de concurenţă abilitaţi agentului economic sau asociaţiei de agenţi economici supuşi investigaţiei;
c) certifică, la cererea agenţilor economici sau a asociaţiilor de agenţi economici şi, atunci când consideră necesar, în urma declanşării unei investigaţii, pe baza dovezilor prezentate, că nu există temei pentru intervenţia sa în baza art. 5 alin. (1) sau a art. 6;
d) ia decizii de acordare a dispenselor în cazurile de exceptări individuale de înţelegeri, decizii luate de asociaţiile de agenţi economici sau practici concertate, care se încadrează în prevederile art. 5 alin. (2), precum şi decizii în cazurile de concentrări economice;
e) ia decizii de retragere a beneficiului exceptării de la prevederile art. 5 alin. (1), stabilit prin regulament al Consiliului Concurenţei pentru unele categorii de înţelegeri, decizii luate de asociaţiile de agenţi economici sau practici concertate, atunci când constată că acestea nu mai îndeplinesc prevederile art. 5 alin. (2);
f) asigură aplicarea efectivă a deciziilor proprii;
g) efectuează, din proprie iniţiativă, investigaţii utile pentru cunoaşterea pieţei;
h) sesizează Guvernul asupra existenţei unei situaţii de monopol sau a altor cazuri, asemenea celor prevăzute la art. 4 alin. (2) şi (3), şi propune acestuia adoptarea măsurilor necesare pentru remedierea disfuncţionalităţilor constatate;
i) sesizează instanţele judecătoreşti asupra cazurilor în care acestea sunt competente;
j) urmăreşte aplicarea dispoziţiilor legale şi a altor acte normative incidente în domeniul de reglementare al prezentei legi;
k) sesizează Guvernului cazurile de imixtiune a organelor administraţiei publice centrale şi locale în aplicarea prezentei legi;
l) emite aviz conform pentru proiectele de acte normative care pot avea impact anticoncurenţial şi propune modificarea acelora care au un asemenea efect;
m) face recomandări Guvernului şi organelor administraţiei publice locale pentru adoptarea de măsuri care să faciliteze dezvoltarea pieţei şi a concurenţei;
n) propune Guvernului sau organelor administraţiei publice locale luarea de măsuri disciplinare împotriva personalului din subordinea acestora, în cazul în care acesta nu respectă dispoziţiile obligatorii ale Consiliului Concurenţei;
o) realizează studii şi întocmeşte rapoarte privind domeniul său de activitate şi furnizează Guvernului, publicului şi organizaţiilor internaţionale specializate informaţii privind această activitate;
p) reprezintă România şi promovează schimbul de informaţii şi de experienţă în relaţiile cu organizaţiile şi instituţiile internaţionale de profil şi cooperează cu autorităţile de concurenţă străine şi comunitare;
r) stabileşte şi aprobă misiunea, strategia generală şi programele de activitate ale autorităţii de concurenţă;
s) ia orice alte decizii în îndeplinirea atribuţiilor ce decurg din prezenta lege.
Art. 27. - (1) Consiliul Concurenţei adoptă regulamente şi instrucţiuni, emite ordine, ia decizii şi formulează avize, face recomandări şi elaborează rapoarte în aplicarea prevederilor prezentei legi.
(2) Consiliul Concurenţei adoptă regulamente, în special cele care privesc:
a) organizarea, funcţionarea şi procedura;
b) autorizarea concentrărilor economice;
c) exceptarea unor categorii de înţelegeri, decizii ale asociaţiilor agenţilor economici sau practici concertate;
d) regimul dispenselor;
e) constatarea şi aplicarea sancţiunilor prevăzute de prezenta lege;
f) tarifele pentru notificări, solicitări de dispense, de acces la documentaţie şi eliberare de copii sau extrase;
g) inspectorii de concurenţă;
h) regimul disciplinar al personalului.
(3) Consiliul Concurenţei adoptă instrucţiuni, în special cele care privesc:
a) notificările de concentrări economice;
b) solicitările de dispense şi prorogarea de dispense;
c) calcularea cifrei de afaceri şi a plafoanelor valorice prevăzute de prezenta lege;
d) definirea pieţei relevante în scopul stabilirii părţii substanţiale de piaţă;
e) plata taxelor şi a tarifelor stabilite prin prezenta lege şi prin regulamente.
(4) Consiliul Concurenţei emite ordine prin care stabileşte plafoanele valorice revizuibile periodic, prevăzute de prezenta lege, pune în aplicare, suspendă sau abrogă propriile reglementări adoptate, dispune efectuarea de investigaţii, ordonă inspecţii şi măsurile de luat în privinţa agenţilor economici.
(5) Deciziile sunt acte individuale de administrare, gestiune şi disciplină internă, de aplicare de sancţiuni, de autorizare, de acordare şi de prorogare de dispense.
(6) Avizele sunt formulate, recomandările şi propunerile sunt făcute, punctele de vedere sunt formulate, rapoartele sunt elaborate şi comunicate, după caz publicate, conform dispoziţiilor prezentei legi.
Art. 28. - (1) Proiectele de regulamente şi instrucţiuni, precum şi modificările acestora necesită avizul Consiliului Legislativ, după care sunt adoptate în Plenul Consiliului Concurenţei şi puse în aplicare prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei.
(2) Reglementările Consiliului Concurenţei pot fi atacate în contencios administrativ la Curtea de Apel Bucureşti, în termen de 30 de zile de la comunicare, respectiv publicarea actului atacat.
Art. 29. - Consiliul Concurenţei va comunica punctul său de vedere asupra oricărui aspect în domeniul politicii concurenţiale, la cererea:
a) Preşedinţiei României;
b) comisiilor parlamentare, senatorilor şi deputaţilor;
c) organelor administraţiei publice centrale şi locale;
d) organizaţiilor profesionale, patronale şi sindicale interesate, incluzând printre acestea şi Camera de Comerţ şi Industrie a României;
e) organizaţiilor pentru protecţia consumatorilor;
f) instanţelor judecătoreşti şi parchetelor.
Art. 30. - (1) Cu privire la politica de privatizare, respectiv politicile de ramură sau sectoriale, Consiliul Concurenţei va consulta ministerele de resort şi alte organe ale administraţiei publice centrale sau locale, precum şi organizaţiile patronale în cauză.
(2) Organele şi organizaţiile prevăzute la alin. (1) vor trimite Consiliului Concurenţei punctul lor de vedere în termen de 30 de zile de la solicitare. Acest punct de vedere va fi ataşat la raportul asupra cazului analizat.
(3) În îndeplinirea atribuţiilor sale Consiliul Concurenţei se va consulta cu organele administraţiei publice centrale sau locale şi va solicita informaţii şi asistenţă din partea acestora.
(4) Consiliul Concurenţei, ca autoritate naţională în domeniul concurenţei, va fi responsabil de relaţia cu instituţiile Comunităţii Europene, în conformitate cu prevederile incidente din legislaţia comunitară.
Art. 31. - (1) Consiliul Concurenţei întocmeşte anual un raport privind activitatea sa şi modul în care agenţii economici şi autorităţile publice respectă regulile concurenţei, potrivit prezentei legi.
(2) Raportul se adoptă în Plenul Consiliului Concurenţei şi se dă publicităţii.
Art. 32. - (1) Prin prezenta lege se instituie următoarea taxă: taxa de autorizare a concentrărilor economice, care se plăteşte în cazul emiterii unei decizii de autorizare conform art. 46 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) lit. b) şi c).
(2) Taxa de autorizare a concentrării economice se stabileşte la o cotă de 0,1% din cifra de afaceri cumulată a agenţilor economici implicaţi în concentrarea economică autorizată şi se calculează pe baza cifrei de afaceri pentru exerciţiul financiar precedent deciziei de autorizare a concentrării economice, determinată conform reglementărilor Consiliului Concurenţei.
(3) Sumele provenind din plata taxei prevăzute la alin. (1) se varsă la bugetul de stat în termen şi conform procedurilor stabilite de reglementările fiscale.
CAPITOLUL V: Procedura de examinare preliminară, de investigare şi de luare a deciziilor
Art. 33. - (1) Descoperirea şi investigarea încălcărilor prevederilor prezentei legi incumbă Consiliului Concurenţei care acţionează prin inspectorii de concurenţă.
(2) În cazul infracţiunii prevăzute la art. 60 alin. (1) din prezenta lege, personalul desemnat în condiţiile alin. (1) va putea efectua numai actele stabilite prin art. 214 din Codul de procedură penală.
Art. 34. - Consiliul Concurenţei dispune efectuarea de investigaţii, potrivit atribuţiilor sale, în condiţiile art. 40:
a) din oficiu;
b) la plângerea unei persoane fizice sau juridice afectate în mod real şi direct prin încălcarea prevederilor art. 5 alin. (1), art. 6, 12 şi 15;
c) la cererea agenţilor economici sau a asociaţiilor de agenţi economici interesaţi, conform prevederilor art. 5 alin. (2) sau ale art. 13 alin. (2);
d) la cererea oricăreia dintre autorităţile, instituţiile, organizaţiile sau a oricăruia dintre organele menţionate la art. 29 lit. a)-f).
Art. 35. - În realizarea investigaţiilor, precum şi a atribuţiilor conferite în baza prezentei legi, inspectorii de concurenţă pot solicita agenţilor economici sau asociaţiilor de agenţi economici informaţiile şi documentele care le sunt necesare, menţionând baza legală şi scopul solicitării, şi pot stabili termene până la care aceste informaţii şi documente să le fie furnizate, sub sancţiunea prevăzută în prezenta lege.
Art. 36. - (1) Pentru investigarea încălcării prevederilor prezentei legi, inspectorii de concurenţă sunt abilitaţi cu puteri de inspecţie, cu excepţia debutanţilor, şi au următoarele puteri de inspecţie:
a) să intre în spaţiile, terenurile sau mijloacele de transport pe care agenţii economici ori asociaţiile de agenţi economici le deţin legal;
b) să examineze orice documente, registre, acte financiar-contabile şi comerciale sau alte evidenţe legate de activitatea agenţilor economici sau asociaţiilor de agenţi economici, indiferent de locul în care sunt depozitate;
c) să ia declaraţii reprezentanţilor şi angajaţilor agentului economic sau asociaţiei de agenţi economici referitoare la fapte sau documente considerate relevante;
d) să ridice sau să obţină în orice formă copii ori extrase din orice documente, registre, acte financiar-contabile şi comerciale sau din alte evidenţe legate de activitatea agentului economic sau asociaţiei de agenţi economici;
e) să sigileze orice amplasament destinat activităţilor agentului economic sau asociaţiei de agenţi economici şi orice documente, registre, acte financiar-contabile şi comerciale sau alte evidenţe legate de activitatea agentului economic sau asociaţiei de agenţi economici, pe durata şi în măsura necesară inspecţiei.
(2) Inspectorii de concurenţă cu puteri de inspecţie, prevăzuţi la alin. (1), vor proceda la actele prevăzute la alin. (1) numai dacă există indicii că pot fi găsite documente sau pot fi obţinute informaţii considerate necesare pentru îndeplinirea misiunii lor, iar rezultatul acestora va fi consemnat într-un proces-verbal de constatare şi inventariere.
(3) Inspectorii de concurenţă cu puteri de inspecţie pot face inspecţii inopinate şi pot solicita orice fel de informaţii sau justificări legate de îndeplinirea misiunii, atât la faţa locului, cât şi la convocare la sediul Consiliului Concurenţei.
(4) Exercitarea puterilor de inspecţie se face în conformitate cu regulamentul privind organizarea, funcţionarea şi procedura Consiliului Concurenţei.
Art. 37. - În baza autorizării judiciare date prin încheiere, conform art. 38, inspectorul de concurenţă poate efectua inspecţii în orice alte spaţii, inclusiv domiciliul, terenuri sau mijloace de transport aparţinând conducătorilor, administratorilor, directorilor şi altor angajaţi ai agenţilor economici sau asociaţiilor de agenţi economici supuşi investigaţiei.
Art. 38. - (1) Inspectorii de concurenţă pot proceda la inspecţii, în conformitate cu prevederile art. 37, doar în baza unui ordin emis de către preşedintele Consiliului Concurenţei şi cu autorizarea judiciară dată prin încheiere de către preşedintele tribunalului în a cărui circumscripţie sunt situate locurile de controlat sau de către un judecător delegat de acesta. Când aceste locuri sunt situate în circumscripţiile unor tribunale diferite şi acţiunea trebuie desfăşurată simultan în fiecare dintre ele, oricare dintre preşedinţii tribunalelor competente poate emite o încheiere unică.
(2) Cererea de autorizare trebuie să cuprindă toate informaţiile de natură a justifica inspecţia, iar judecătorul sesizat este ţinut să verifice dacă cererea este întemeiată.
(3) Inspecţia şi actele pe care le cuprinde se efectuează sub autoritatea şi sub controlul judecătorului care Ie-a autorizat.
(4) Judecătorul poate inspecta locurile supuse intervenţiei, putând decide în orice moment suspendarea sau încetarea inspecţiei.
(5) Oricare ar fi împrejurările, inspecţia nu poate începe înainte de ora 8,00 sau după ora 18,00 şi trebuie efectuată în prezenţa ocupantului locului sau a reprezentantului său; numai inspectorii de concurenţă, ocupantul locului sau reprezentantul său pot lua cunoştinţă de piese şi documente înaintea ridicării acestora.
(6) Inventarele şi punerile de sigilii se fac conform dispoziţiilor Codului de procedură penală; originalele procesului-verbal şi ale inventarului sunt transmise judecătorului care a ordonat inspecţia, iar piesele şi documentele care nu mai sunt utile stabilirii adevărului vor fi restituite ocupantului locului.
(7) Încheierea menţionată la alin. (1) poate fi atacată cu recurs la curtea de apel; recursul nu este suspensiv de executare.
(8) Consiliul Concurenţei este informat de îndată despre începerea inspecţiei şi despre operaţiunile efectuate.
Art. 39. - (1) Organele administraţiei publice centrale şi locale, precum şi orice ale instituţii şi autorităţi publice sunt obligate să permită inspectorilor de concurenţă accesul la documentele, datele şi informaţiile deţinute de acestea, potrivit puterilor de inspecţie stabilite de preşedintele Consiliului Concurenţei, fără a se putea opune caracterul de secret de stat sau secret de serviciu al unor asemenea documente, date şi informaţii.
(2) Inspectorii de concurenţă, primind acces la documentele, datele şi informaţiile menţionate la alin. (1), sunt ţinuţi la respectarea strictă a caracterului de secret de stat sau secret de serviciu atribuit legal respectivelor documente, date şi informaţii.
Art. 40. - (1) La primirea unei cereri sau plângeri denunţând, respectiv acuzând o practică anticoncurenţială, Consiliul Concurenţei examinează dacă aceasta prezintă suficient temei de fapt şi de drept pentru a justifica dispunerea pornirii unei investigaţii.
(2) Dacă cererea sau plângerea nu prezintă suficiente temeiuri pentru a justifica pornirea unei investigaţii, Consiliul Concurenţei o respinge, comunicând decizia, în scris, autorului, cu precizarea motivelor, în termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii sau a plângerii. Decizia de respingere va fi precedată de ascultarea argumentelor reclamantului în faţa comisiei Consiliului Concurenţei care coordonează compartimentul de specialitate implicat.
(3) În cazul în care cererea sau plângerea înaintată nu cade sub incidenţa prezentei legi, Consiliul Concurenţei va răspunde, în scris, în termenele prevăzute prin legi speciale.
Art. 41. - (1) De câte ori dispune pornirea unei investigaţii, preşedintele Consiliului Concurenţei desemnează un raportor, responsabil pentru întocmirea raportului asupra investigaţiei, comunicarea lui părţilor în cauză, primirea observaţiilor şi prezentarea raportului în Plenul Consiliului Concurenţei, dacă este cazul.
(2) Raportorul desemnat instrumentează toate actele procedurii de investigaţie, propunând Consiliului Concurenţei dispunerea măsurilor care sunt de competenţa acestuia.
Art. 42. - Atunci când, în urma declanşării unei investigaţii, se constată că aceasta nu a condus la descoperirea unor dovezi suficiente privind încălcarea legii, care să justifice impunerea de măsuri sau sancţiuni de către Consiliul Concurenţei, acesta, prin ordin al preşedintelui, va putea închide investigaţia şi va informa de îndată părţile implicate. Cu excepţia situaţiei în care investigaţia s-a declanşat ca urmare a unei plângeri, închiderea unei investigaţii nu necesită audierea în Plenul Consiliului Concurenţei.
Art. 43. - (1) Cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 42, orice procedură de investigaţie necesită audierea agenţilor economici participanţi la înţelegerea, decizia luată de asociaţii de agenţi economici, practica concertată, abuzul de poziţie dominantă sau la concentrarea economică, obiect al investigaţiei. Audierea este dispusă de preşedintele Consiliului Concurenţei.
(2) Preşedintele Consiliului Concurenţei poate desemna experţi şi poate admite audierea autorului plângerii sau al reclamaţiei, la cererea acestuia, precum şi a oricărei persoane fizice sau juridice care declară că deţine date şi informaţii relevante pentru stabilirea adevărului în cauza investigată.
(3) Neprezentarea sau renunţarea la audiere, precum şi refuzul oricărei depoziţii sau declaraţii nu constituie impedimente pentru continuarea procedurii de investigaţie.
Art. 44. - (1) Cu minimum 30 de zile înainte de data fixată pentru audiere, o copie a raportului va fi transmisă, spre luare la cunoştinţă, persoanelor a căror audiere a fost dispusă conform art. 43 alin. (1). Persoanelor a căror audiere a fost admisă conform art. 43 alin. (2) li se va trimite copia raportului numai la cerere şi dacă preşedintele Consiliului Concurenţei apreciază că este util în interesul investigaţiei.
(2) Preşedintele Consiliului Concurenţei poate permite părţilor în cauză consultarea dosarului la secretariatul Consiliului Concurenţei şi obţinerea, contra cost, de copii şi extrase ale actelor procedurii de investigaţie.
(3) Documentele, datele şi informaţiile din dosarul cauzei, care prezintă caracter de secret de stat ori sunt confidenţiale, nu sunt accesibile pentru consultare ori obţinere de copii sau extrase decât prin decizie a preşedintelui Consiliului Concurenţei.
(4) În cazul unei proceduri de investigaţie, având ca obiect o concentrare economică, dispoziţiile prezentului articol referitoare la consultarea dosarului sunt aplicabile asociaţilor şi directorilor executivi ai entităţilor participante la concentrare, în măsura în care ei justifică în cauză un interes legitim.
Art. 45. - După audierile dispuse şi, dacă este cazul, admise şi după examinarea observaţiilor părţilor asupra raportului de investigaţie, Consiliul Concurenţei poate decide, după cum urmează:
a) în cazul unei investigaţii, dispusă din oficiu sau la sesizare, privind încălcarea prevederilor art. 5 alin. (1) sau ale art. 6, după caz, să ordone încetarea practicilor anticoncurenţiale constatate, să formuleze recomandări, să impună părţilor condiţii speciale şi alte obligaţii, să aplice agenţilor economici amenzi în condiţiile prevăzute la cap. VI;
b) în cazul unei cereri, conform prevederilor art. 5 alin. (3), să emită o decizie motivată de acordare sau de refuz de exceptare individuală prin dispensă pentru înţelegerea, decizia luată de asociaţii de agenţi economici ori practica concertată în cauză.
Art. 46. - (1) În termen de 30 de zile de la primirea notificării unei operaţiuni de concentrare economică, Consiliul Concurenţei:
a) va emite o decizie de neintervenţie, când va ajunge la concluzia că operaţiunea de concentrare economică notificată nu cade sub incidenţa prezentei legi;
b) va emite o decizie de neobiecţiune, când va constata că, deşi operaţiunea de concentrare economică notificată cade sub incidenţa prezentei legi, nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurenţial normal;
c) va decide deschiderea unei investigaţii, când va constata că operaţiunea de concentrare economică notificată cade sub incidenţa prezentei legi şi prezintă îndoieli serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurenţial normal.
(2) În termen de maximum 5 luni de la primirea notificării de concentrare economică pentru care Consiliul Concurenţei a decis deschiderea unei investigaţii datorită îndoielilor privind compatibilitatea sa cu un mediu concurenţial normal, Consiliul Concurenţei:
a) va emite o decizie de refuz, dacă prin operaţiunea de concentrare economică se creează sau se consolidează o poziţie dominantă în sensul art. 12;
b) va emite o decizie de autorizare, dacă prin operaţiunea de concentrare economică nu se creează şi nici nu se consolidează o poziţie dominantă în sensul art. 12;
c) va emite o decizie prin care stabileşte obligaţiile şi/sau condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru autorizarea operaţiunii de concentrare economică, dacă se constată că aceasta, cu modificările respective, ar putea fi compatibilă cu un mediu concurenţial normal.
(3) În cazul în care Consiliul Concurenţei nu ia o decizie în termenele fixate la alin. (1) şi (2), operaţiunea de concentrare economică notificată poate avea loc.
(4) În situaţia în care notificarea unei operaţiuni de concentrare economică necesită completări, termenele prevăzute la alin. (1) şi (2) încep să curgă de la data la care părţile au furnizat Consiliului Concurenţei informaţiile solicitate în vederea completării notificării.
(5) Consiliul Concurenţei poate stabili, prin regulament, o procedură simplificată pentru analiza anumitor operaţiuni de concentrare economică.
Art. 47. - (1) Înainte de emiterea unei decizii conform art. 45 şi 46, Consiliul Concurenţei poate impune - printr-o decizie privind măsuri interimare - agenţilor economici implicaţi luarea oricărei măsuri pe care o consideră necesară în scopul restabilirii mediului concurenţial şi repunerii părţilor în situaţia anterioară.
(2) Măsurile de suspendare sau de interdicţie a practicilor anticoncurenţiale constatate, precum şi dispoziţiile obligatorii date agenţilor economici de a reveni la situaţia anterioară vor fi dispuse de Consiliul Concurenţei, în aplicarea prevederilor art. 45 şi 46, numai la constatarea unor fapte manifest ilicite, constitutive de practici anticoncurenţiale prohibite expres de prezenta lege şi care trebuie eliminate fără întârziere, pentru a preveni sau a opri producerea unui prejudiciu grav şi cert.
(3) Măsurile prevăzute la alin. (1) şi (2) trebuie să fie strict limitate, atât în durată, cât şi în obiectul lor, la ceea ce este necesar pentru a corija afectarea liberei concurenţe.
(4) Deciziile luate de Consiliul Concurenţei în aplicarea prevederilor alin. (1) şi ale art. 45 şi 46 vor fi comunicate de îndată părţilor; ele pot fi atacate în contencios administrativ la Curtea de Apel Bucureşti în termen de 30 de zile de la comunicare. Instanţa poate ordona, la cerere, suspendarea executării deciziei atacate.
Art. 48. - (1) Decizia luată de Consiliul Concurenţei în aplicarea prevederilor art. 46 cu privire la o operaţiune de concentrare economică în care este implicată o regie autonomă va fi notificată şi ministrului de resort.
(2) În termen de 30 de zile de la notificarea deciziei conform alin. (1), Guvernul, la propunerea ministrului de resort, poate lua, pe răspunderea sa, o decizie diferită de cea a Consiliului Concurenţei pentru raţiuni de interes public general. Decizia este executorie şi va fi publicată împreună cu decizia Consiliului Concurenţei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
CAPITOLUL VI: Sancţiuni
Art. 49. - Sunt nule de drept, fie ele exprese ori tacite, publice sau oculte, orice angajamente, convenţii sau clauze contractuale raportându-se la o practică anticoncurenţială prohibită prin art. 5 şi 6 din prezenta lege.
Art. 50. - Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de până la 1% din cifra de afaceri totală din anul financiar anterior sancţionării următoarele fapte:
a) omisiunea notificării unei concentrări economice cerute de art. 15;
b) furnizarea de informaţii inexacte sau incomplete prin solicitarea făcută conform prevederilor art. 5 alin. (3) ori prin notificarea făcută conform prevederilor art. 15;
c) furnizarea de informaţii inexacte sau incomplete ori de documente incomplete sau nefurnizarea informaţiilor şi documentelor solicitate conform prevederilor art. 35;
d) furnizarea de informaţii, documente, înregistrări şi evidenţe într-o formă incompletă în timpul inspecţiilor desfăşurate conform prevederilor art. 36;
e) refuzul de a se supune unei inspecţii desfăşurate conform prevederilor art. 36 şi 37.
Art. 51. - (1) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de până la 10% din cifra de afaceri totală realizată în anul financiar anterior sancţiunii următoarele fapte:
a) încălcarea prevederilor art. 5 alin. (1), ale art. 6 sau ale art. 12;
b) punerea în practică a unei operaţiuni de concentrare economică cu încălcarea prevederilor art. 15 alin. (4) şi (5);
c) începerea unei acţiuni de concentrare economică declarată incompatibilă cu prevederile prezentei legi printr-o decizie a Consiliului Concurenţei, luată conform prevederilor art. 46 alin. (2) lit. a);
d) neîndeplinirea unei obligaţii sau a unei condiţii impuse printr-o decizie luată în conformitate cu prevederile prezentei legi.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), Consiliul Concurenţei va stabili, prin instrucţiuni, condiţiile şi criteriile de aplicare a unei politici de clemenţă, care poate merge până la absolvire de răspundere pecuniară.
Art. 52. - Individualizarea sancţiunii în cazul săvârşirii vreuneia dintre contravenţiile prevăzute la art. 50 şi 51 se face ţinând seama de gravitatea şi durata faptei şi a consecinţelor sale asupra concurenţei. Sancţiunile vor fi gradate pe tranşe, prin instrucţiuni adoptate de către Consiliul Concurenţei.
Art. 53. - Dacă în termen de 45 de zile de la notificarea deciziei luate de Consiliul Concurenţei, în conformitate cu prevederile prezentei legi, agentul economic în cauză nu se conformează măsurilor dispuse de acesta, Consiliul Concurenţei îi poate aplica amenda maximă prevăzută la art. 51 ori poate cere instanţei judecătoreşti competente dispunerea uneia dintre măsurile stabilite la art. 7 alin. (1).
Art. 54. - Consiliul Concurenţei poate obliga, prin decizie, agenţii economici sau asociaţiile de agenţi economici la plata unor amenzi cominatorii, în sumă de până la 5% din cifra de afaceri zilnică medie din anul financiar anterior sancţionării, pentru fiecare zi de întârziere, calculată de la data stabilită prin decizie, pentru a-i determina:
a) să respecte prevederile art. 5 alin. (1), ale art. 6 şi ale art. 12;
b) să aplice măsurile enunţate printr-o decizie luată conform prevederilor art. 45 lit. a) şi b), ale art. 46 alin. (2) lit. c) şi ale art. 47 alin. (1) şi (2);
c) să furnizeze în mod complet şi corect informaţiile şi documentele care le-au fost cerute conform prevederilor art. 35;
d) să se supună inspecţiei prevăzute la art. 36-38.
Art. 55. - (1) Contravenţiile prevăzute în prezenta lege se constată şi se sancţionează de către Consiliul Concurenţei în plen, comisii sau prin inspectorii de concurenţă.
(2) Sancţiunile pentru contravenţiile prevăzute la art. 50 lit. b)-e) şi la art. 51 alin. (1) lit. d) se aplică de către inspectorii de concurenţă.
(3) Sancţiunile pentru contravenţiile prevăzute la art. 50 lit. a) şi la art. 51 alin. (1) lit. c) şi d), precum şi amenzile cominatorii prevăzute la art. 54 se aplică de către comisiile Consiliului Concurenţei prin decizii.
(4) Sancţiunile pentru contravenţiile prevăzute la art. 51 alin. (1) lit. a) şi b) se aplică de către Plenul Consiliului Concurenţei prin aceeaşi decizie prin care s-a constatat săvârşirea respectivei contravenţii. Instanţa competentă este cea prevăzută la art. 47 alin. (4).
(5) Deciziile luate în condiţiile alin. (3) şi (4) pot fi atacate la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia contencios administrativ, în termen de 30 de zile de la comunicare.
(6) În baza deciziei Consiliului Concurenţei profiturile sau, după caz, veniturile suplimentare realizate de agenţii economici ca urmare a săvârşirii contravenţiilor prevăzute şi sancţionate de prezenta lege vor fi confiscate şi vărsate la bugetul de stat.
Art. 56. - Contravenţiilor prevăzute la art. 50 lit. b)-e) şi la art. 51 alin. (1) lit. d) li se aplică prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia art. 28 şi 29.
Art. 57. - (1) Deciziile emise conform art. 45, 46, 54 şi 55 vor fi comunicate părţilor în cauză de către Consiliul Concurenţei şi vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, pe cheltuiala contravenientului sau a solicitantului, după caz, ori pe pagina de Internet a Consiliului Concurenţei.
(2) La publicarea deciziilor se va ţine seama de interesele legitime ale agenţilor economici în cauză, astfel încât secretul profesional să nu fie divulgat.
Art. 58. - (1) Dreptul Consiliului Concurenţei de a aplica sancţiuni contravenţionale pentru încălcările prevederilor prezentei legi se prescrie după cum urmează:
a) în termen de 3 ani, în cazul încălcării prevederilor art. 50 lit. c), d) şi e);
b) în termen de 5 ani, în cazul tuturor celorlalte încălcări ale prevederilor prezentei legi.
(2) Prescripţia dreptului la acţiune al Consiliului Concurenţei începe să curgă de la data încetării practicii anticoncurenţiale. În cazul încălcărilor legii, ce au caracter de continuitate sau de repetabilitate, prescripţia începe să curgă de la data încetării ultimului act sau fapt anticoncurenţial în cauză.
Art. 59. - (1) Orice acţiune întreprinsă de către Consiliul Concurenţei în scopul unei examinări preliminare sau în scopul declanşării unei investigaţii în legătură cu o anumită încălcare a legii va întrerupe cursul termenelor de prescripţie prevăzute la art. 58. Întreruperea termenului de prescripţie va avea efect de la data comunicării acţiunii întreprinse de către Consiliul Concurenţei, făcută către cel puţin un agent economic sau o asociaţie de agenţi economici care a participat la săvârşirea încălcării legii.
(2) Acţiunile ce pot fi întreprinse de către Consiliul Concurenţei şi care întrerup cursul termenului de prescripţie includ, în principal, următoarele:
a) solicitări de informaţii, în scris;
b) ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei de declanşare a unei investigaţii;
c) începerea procedurilor legale.
(3) Întreruperea termenului de prescripţie îşi produce efectele faţă de toţi agenţii economici sau asociaţiile de agenţi economici care au participat la săvârşirea încălcării legii.
(4) În cazul întreruperii termenului de prescripţie, un nou termen, cu o durată similară, începe să curgă de la data la care Consiliul Concurenţei a întreprins una dintre acţiunile menţionate la alin. (2). Termenul de prescripţie va expira cel mai târziu în ziua în care se împlineşte perioada egală cu dublul termenului de prescripţie, aplicabil pentru săvârşirea încălcării în cauză, în situaţia în care Consiliul Concurenţei nu a impus nici una dintre sancţiunile prevăzute de prezenta lege.
Art. 60. - (1) Participarea cu intenţie frauduloasă şi în mod determinant a unei persoane fizice la conceperea, organizarea sau realizarea practicilor interzise de art. 5 alin. (1) şi de art. 6 şi care nu sunt exceptate conform prevederilor art. 5 alin. (2) sau ale art. 8 constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amendă.
(2) Acţiunea penală se pune în mişcare la sesizarea Consiliului Concurenţei.
(3) Instanţa judecătorească poate dispune publicarea, în presă, pe cheltuiala celui vinovat, a hotărârii definitive.
Art. 61. - Independent de sancţiunile aplicate în conformitate cu prevederile prezentei legi, dreptul la acţiune al persoanelor fizice şi/sau juridice pentru repararea integrală a prejudiciului cauzat lor printr-o practică anticoncurenţială prohibită de prezenta lege rămâne rezervat.
Art. 62. - Orice persoană care utilizează sau divulgă, în alte scopuri decât cele prevăzute de prezenta lege, documente sau informaţii cu caracter de secret profesional, primite sau de care a luat cunoştinţă în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul, răspunde potrivit legii penale, putând fi obligată şi la repararea prejudiciului cauzat.
CAPITOLUL VII: Dispoziţii comune şi finale
Art. 63. - În cazul în care încadrarea juridică făcută printr-o notificare de agenţii economici implicaţi nu este corectă, Consiliul Concurenţei poate schimba această încadrare.
Art. 64. - (1) Cifra de afaceri vizată în art. 8 şi 14 este suma veniturilor realizate din vânzările de produse şi/sau din prestările de servicii realizate de agentul economic în cursul ultimului exerciţiu financiar, din care se scad sumele datorate cu titlu de obligaţii fiscale şi valoarea contabilizată a exporturilor efectuate direct sau prin mandatar.
(2) Când o operaţiune de concentrare economică are loc în modalitatea prevăzută la art. 10 alin. (2) lit. b), prin cumpărare de elemente de activ, din cifra de afaceri stabilită conform alin. (1) va fi luată în considerare numai suma aferentă activelor constituind obiect al tranzacţiei.
(3) Dacă, în cursul unei perioade de 2 ani, două sau mai multe tranzacţii de felul celor menţionate la alin. (2) au loc între aceleaşi persoane fizice şi/sau juridice, ele sunt considerate ca o singură operaţiune de concentrare economică, realizată la data ultimei tranzacţii.
Art. 65. - Cifra de afaceri este înlocuită:
a) pentru societăţi bancare, instituţii de credit sau financiare şi societăţi financiare, prin a zecea parte din valoarea bilanţului lor;
b) pentru societăţile de asigurări, prin valoarea primelor brute emise, care vor include toate sumele primite sau de primit conform contractelor de asigurări încheiate de ele sau în contul lor, inclusiv primele cedate reasiguratorilor, după deducerea impozitelor şi a taxelor identificate de către Consiliul Concurenţei prin instrucţiuni.
Art. 66. - În scopul aplicării prevederilor art. 8 şi 14, dar fără a contraveni prevederilor alin. (2) şi (3) ale art. 64, dacă vreuna dintre societăţile comerciale avute în vedere la aplicarea prevederilor art. 8 sau ale art. 14 face parte dintr-un grup de societăţi comerciale, pentru cifra sa de afaceri se va lua în considerare cifra de afaceri cumulată a respectivului grup, conform bilanţului consolidat al acestuia.
Art. 67. - Plafoanele valorice stabilite, conform dispoziţiilor prezentei legi, prin raportare la cifra de afaceri vor fi actualizate periodic prin decizie a plenului şi puse în aplicare prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei, ţinându-se seama de evoluţia pieţelor.
NOTĂ:
*) Republicată în temeiul art. III din Legea nr. 538/2004 privind modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.130 din 30 noiembrie 2004, dându-se textelor o nouă numerotare.
Legea nr. 21/1996 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 30 aprilie 1996 şi a mai fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 121/2003 pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 875 din 10 decembrie 2003, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 184/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 24 mai 2004.
*) Conform art. 1 din Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 519/2004, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.271 din 29 decembrie 2004, "Plafonul valoric raportat la cifra de afaceri, prevăzut de art. 8 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996, cu modificările şi completările ulterioare, se majorează de la 20 miliarde lei la 30 miliarde lei".
Reproducem mai jos art. II*) - VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 121/2003 pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 184/2004 şi modificată prin Legea nr. 538/2004, articole care nu au fost cuprinse în forma republicabilă a Legii nr. 21/1996:
" - Art. II. - (1) Indemnizaţiile prevăzute în anexa nr. VII/2b la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate publică, cu modificările şi completările ulterioare, la nr. crt. 34, 35 şi 36 se înlocuiesc cu indemnizaţiile prevăzute la nr. crt. 16, 17 şi 18 din aceeaşi anexă.
*) În urma intervenţiilor legislative suferite de art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 121/2003 prin Legea nr. 184/2004 şi prin Legea nr. 538/2004, alineatele acestui articol au fost renumerotate.
Astfel, alineatul (3) a fost abrogat prin Legea nr. 184/2004, alin. (21)-(24), introduse prin Legea nr. 184/2004, au devenit alin. (3)-(6), iar alin. (2) a fost modificat prin Legea nr. 538/2004.
(2) Salariile de bază ale inspectorilor de concurenţă şi al secretarului general din cadrul Consiliului Concurenţei se stabilesc prin asimilare cu indemnizaţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 347/2003, astfel: de la anexa nr. 1 cap. A, nr. crt. 11 - pentru inspectorul de concurenţă superior, nr. crt. 18 - pentru inspectorul de concurenţă principal, nr. crt. 23 - pentru inspectorul de concurenţă asistent şi nr. crt. 32 - pentru inspectorul de concurenţă debutant şi de la anexa nr. 1 cap. B, nr. crt. 1 - pentru secretarul general.
(3) Personalul de specialitate din cadrul Consiliului Concurenţei beneficiază în mod corespunzător de prevederile art. 30 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 177/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 347/2003.
(4) Personalul Consiliului Concurenţei beneficiază de spor de confidenţialitate de până la 15% din salariul de bază. Categoriile de personal, cuantumul sporului şi condiţiile de acordare se stabilesc prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei, cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate instituţiei.
(5) Prin derogare de la prevederile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 154/1998, prevederile alin. (3) şi (4) se aplică în mod corespunzător şi membrilor Plenului Consiliului Concurenţei.
(6) Membrii Plenului Consiliului Concurenţei şi inspectorii de concurenţă beneficiază şi de drepturile stabilite prin alte acte normative aplicabile personalului din sectorul bugetar.
(7) Personalul din cadrul Oficiului Concurenţei care este preluat de către Consiliul Concurenţei, în funcţie de atribuţiile reglementate prin lege pentru această instituţie, se stabileşte pe bază de protocol, care va fi încheiat între Ministerul Finanţelor Publice, Oficiul Concurenţei şi Consiliul Concurenţei în termen de maximum 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Pe baza acestui protocol Consiliul Concurenţei va modifica corespunzător Regulamentul de organizare, funcţionare şi procedură al Consiliului Concurenţei.
(8) Plângerile şi sesizările formulate în temeiul Legii nr. 21/1996, aflate în curs de soluţionare de către Oficiul Concurenţei, precum şi investigaţiile în desfăşurare vor fi preluate de către Consiliul Concurenţei, pe bază de protocol, în maximum 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(9) Consiliul Concurenţei va prelua bunurile mobile şi imobile aflate în administrarea sau în proprietatea Oficiului Concurenţei, corespunzător activităţilor şi personalului preluat, prin protocol, care va fi încheiat între Ministerul Finanţelor Publice, Oficiul Concurenţei şi Consiliul Concurenţei în termen de maximum 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
- Art. III. - (1) În cadrul Ministerului Finanţelor Publice se organizează o direcţie generală de specialitate, precum şi compartimente în cadrul unităţilor teritoriale, având, în principal, următorul obiect de activitate:
a) aplicarea de către Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de principal furnizor de ajutor de stat, a legislaţiei în domeniul ajutorului de stat;
b) aplicarea dispoziţiilor legale în domeniul preţurilor, pentru care legea abilitează Ministerul Finanţelor Publice;
c) urmărirea evoluţiei preţurilor în economie;
d) aplicarea dispoziţiilor legale în domeniul concurenţei neloiale şi al publicităţii, pentru care legea abilitează Ministerul Finanţelor Publice;
e) participarea la schimbul de informaţii şi experienţă în relaţiile cu organizaţiile şi instituţiile internaţionale, în domeniul său de activitate.
(2) Personalul din cadrul Oficiului Concurenţei se preia de către Ministerul Finanţelor Publice, cu păstrarea drepturilor salariale deţinute anterior preluării, în funcţie de atribuţiile stabilite prin prezenta ordonanţă de urgenţă pentru această instituţie, prin protocol, care va fi încheiat între Ministerul Finanţelor Publice, Oficiul Concurenţei şi Consiliul Concurenţei în termen de maximum 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(3) Denumirea Oficiul Concurenţei se înlocuieşte cu Ministerul Finanţelor Publice în toate actele normative care reglementează domeniile de activitate prevăzute la alin. (1).
(4) Plângerile, sesizările şi solicitările formulate în temeiul altor acte normative decât Legea nr. 21/1996, aflate în curs de soluţionare de către Oficiul Concurenţei, vor fi preluate de către Ministerul Finanţelor Publice, pe bază de protocol, în termen de maximum 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(5) Ministerul Finanţelor Publice va prelua bunurile mobile şi imobile aflate în administrarea sau în proprietatea Oficiului Concurenţei, corespunzător activităţilor şi personalului preluat, prin protocol, care va fi încheiat între Ministerul Finanţelor Publice, Oficiul Concurenţei şi Consiliul Concurenţei în termen de maximum 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(6) În aplicarea alin. (1), (2) şi (5), în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Ministerul Finanţelor Publice va înainta Guvernului un proiect de modificare a hotărârii Guvernului privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice.
- Art. IV. - Regulamentele şi instrucţiunile Consiliului Concurenţei, în vigoare, vor fi revizuite în mod corespunzător în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
- Art. V. - Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă orice dispoziţii contrare se abrogă.
- Art. VI. - Prevederile art. II - IV intră în vigoare în termen de 3 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă."
TE-AR MAI PUTEA INTERESA
