| Sănătate / Ştiinţa şi sănătatea |
Legumele verzi îmbunătăţesc eficienţa inimii şi reduc riscul de diabet zaharat şi obezitate
GH. MĂNOIU | 29 IANUARIE 2023
Oamenii de ştiinţă de la Universităţile din Southampton şi Cambridge au identificat modul în care un produs chimic simplu, numit nitrat, găsit în legumele cu frunze verzi, poate ajuta la subţierea sângelui, astfel încât sângele încărcat cu oxigen să ajungă în toate colţurile organismului. Subţierea sângelui poate scădea formarea cheagurilor şi poate reduce riscul de accident vascular cerebral şi atac de cord.
Spanac. 
S-a constatat că nitraţii ajută inima să funcţioneze mai eficient, ajută la producerea unui compus care lărgeşte vasele de sânge şi contribuie la schimbarea celulelor adipoase albe, rele, în celule bune, maro, care ajută la arderea grăsimilor, fapt ce combate obezitatea şi reduce riscul de diabet de tip 2.
Oamenii de ştiinţă au identificat cum consumul de legume bogate în nitraţi, cum este spanacul, poate reduce producerea unui hormon, numit eritropoietină, fabricat de rinichi şi ficat.
Acest hormon determină cât de multe celule roşii în sânge avem, afectând astfel nu numai cât de mult oxigen poate fi transportat în corp, dar şi cât de gros este sângele nostru.
Un nivel ridicat de eritropoietină comandă mai multe celule roşii în sânge, un nivelul scăzut produce mai puţine celule roşii în sânge.
Creşterea numărului de celule roşii din sânge este un răspuns firesc declanşat de lipsa de oxigen, de exemplu la altitudini mari, sau în unele boli cardiace.
Cu toate acestea, producerea prea multor celule sanguine poate face mai mult rău decât bine, ducând la boală şi moarte.
Îngroşarea sângelui din cauza hipoxiei, foamea de oxigen, este, de asemenea, un simptom foarte frecvent în multe boli cardiovasculare.
Această cercetare arată cum consumul de legume verzi ar putea ajuta la atenuarea unuia dintre simptomele unei inimi deteriorate.
Sângele gros poate transporta mai mult oxigen, dar trece mai greu prin vasele de sânge mici şi, prin urmare, ţesuturile şi organele nu mai sunt alimentate cu oxigenul de care au nevoie pentru a funcţiona.
Reducerea grosimii sângelui previne formarea de cheaguri de sânge, reducând riscul unui atac de cord sau a unui accident vascular cerebral.
Nitraţii au capacitatea de a stimula conversia de celule de grăsime albe, sau rele, în celule bej într-un proces numit rumenire.
Celulele bej sunt mai asemănătoare cu celulele adipoase brune, bune, care ard grăsimi pentru a produce căldură. Aceasta reduce riscul de obezitate şi de diabet de tip 2.
Oamenii îşi pot modifica grosimea sângelui prin modificări simple în dietă.
Cei care suferă de boli cardiovasculare pot să-şi îmbunătăţească calitatea vieţii prin simpla introducere a mai multor legume bogate în nitraţi în dieta lor, dar şi sportivii pot să-şi crească performanţele în acelaşi mod.
Alimente bogate în nitraţi sunt salata verde, spanacul, sfecla roşie, morcovii, ţelina, varza, pătrunjelul, căpşunile, zmeura, andivele.
Sucul de rodie pare să protejeze oxidul nitric de oxidare şi îi sporeşte activitatea biologică.
De evitat însă nitraţii din carnea prelucrată, care sunt cancerigeni!
TE-AR MAI PUTEA INTERESA
