Ştiri şi informaţii din toată lumea
    Ştiri / Spaţiu

    Luna s-ar fi putut forma prin ciocnirea mai multor sateliţi ai Pământului

    Luna ar fi putut lua naştere prin coliziunea mai multor sateliţi mici, mai degrabă decât printr-un mare impact care a lovit Pământul.



    Luna s-ar fi putut forma prin ciocnirea mai multor sateliţi ai Pământului.


    Simulările pe computer realizate la Weizmann Institute of Science, din Israel, au stabilit că Luna s-a format din aproximativ 20 de mini-sateliţi care se roteau în jurul Pământului, un proces care, probabil, a durat milioane de ani.

    Vechiul Pământ a găzduit cândva o serie de sateliţi, fiecare format dintr-o coliziune a unor planete embrionare mai mici decât Marte cu proto-Pământul.

    Se estimează că au fost aproape o mie de astfel de coliziuni.

    Fiecare coliziune de acest tip a implicat formarea unui disc de moloz în jurul Pământului. Componentele acestui moloz s-au compactat ulterior formând o mini-Lună.

    Este posibil ca aceste mici luni să-şi fi intersectat orbitele, să se fi ciocnit şi să se fi unit.

    Douăzeci de astfel de impacturi ar fi fost suficiente pentru a forma Luna, actualul satelit al Pământului

    Ipoteza cea mai răspândită era aceea a unei coliziuni uriaşe între Pământ şi un corp de dimensiunea lui Marte, la scurt timp după formarea sistemului solar.

    Coliziunea ar fi rupt o mare parte a materialul Pământului care ulterior s-a aglomerat şi a format Luna, actualul satelit.

    Dar, într-un astfel de scenariu, oamenii de ştiinţă estimează că o cincime din materialul Lunii ar trebui să vină de pe Pământ, iar restul de la cel de-al doilea corp ceresc implicat în impact.

    Cu toate acestea, probele luate de pe Pământ şi Lună sunt aproape identice.

    16 SEPTEMBRIE 2022



    TE-AR MAI PUTEA INTERESA

    Astronomii au descoperit în apropierea planetei Neptun un obiect care se roteşte în jurul Soarelui pe o orbită perpendiculară pe planul celorlalte orbite planetare şi în direcţia opusă restului planetelor.
    Un asteroid despre care se crede că ar conţine 90 milioane tone de platină în nucleul său, precum şi alte materiale rare şi preţioase, va trece duminică în apropierea planetei noastre.
    O serie de noi masuratori ale compozitiei atmosferei planetei Marte, facute de roverul martian Curiosity, aduc dovezi cu privire la pierderea masiva a atmosferei originale.
    Astronomii de la Ruhr University Bochum din Germania şi Jagiellonian University din Polonia au descoperit o nouă galaxie în constelaţia Leu.
    Astronomii de la Universitatea de Stat Columbus din Ohio, Statele Unite, au descoperit o exoplanetă numită KELT-9b, cea mai fierbinte planetă gigantică de gaze care a fost găsită până acum.
    Astronomii care lucreaza cu telescopul spatial Hubble de la NASA au dedus culoarea unei planete care orbiteaza o stea aflata la 63 ani-lumina. Privita direct, planeta ar arata ca un punct albastru, amintind de culoarea Pamantului vazut din spatiu.