Editura Global Info / Literatură |
Magda Isanos
Aş vrea un basm
Aş vrea un basm, dar cine să mi-l spună
când a tăcut de-o vreme chiar şi vântul?
E focul stins şi noaptea-i fără lună,
şi muzei mele i-a-ngheţat cuvântul.
Era o fată şi-un bunic bătrân;
erau poveşti şi maci aprinşi în lunci;
parfum şi greieri ce cântau în fân –
şi-i mult de tot de-atunci.
Bătrânu-i mort acum, si buzele-i sunt mute.
El doarme-n sânul bunului pământ,
şi de-ar trăi, azi, cine să-i asculte
povaţa înţeleptului cuvânt?
A scârţâit o mobilă prelung,
şi vântul parcă plânge la fereşti –
neostenite clipele se scurg.
.....................................................
Nu-i nimeni să m-adoarmă cu poveşti.
1932