Magda Isanos

Când cel iubit

Când cel iubit departe plecase,
toate s-au retras în liniştea lor,
numai vremea nefolositoare rămase
şi numele-n suflet, sonor.

Moartea veni atât de simplu, tăcut.
Mânile care nu puteau cuprinde-au zăcut,
puse una lângă alta, cum sunt uneori
anume aşezate unelte sau flori.

Părea că n-au fost niciodată
verile nalte, toamnele-n zarea cu steme.
Sub iarbă, poate, sânul mic de fată
respiră încă noaptea şi se teme.

"Poezii", 1943