Ştiri şi informaţii din toată lumea
    Editura Global Info / Literatură

    Magda Isanos

    Doamne, n-am isprăvit!

    Doamne, n-am isprăvit
    cântecul pe care mi l-ai şoptit.
    Nu-mi trimite îngeri de gheaţă şi pară
    în orice sară.

    Nu pot pleca. Arborii îmi şoptesc;
    florile calea-mi aţin şi mă opresc.
    Despre toate-am început o cântare
    de laudă şi naivă mirare.

    Oamenilor voiam să le las
    sufletul meu, drept pâine la popas,
    drept păşune, livadă şi cer.
    Tuturor acelora care nu mă cer
    şi nu mă cunosc, am vrut să le fiu
    o candelă pentru mai târziu.

    Căutam în iarbă şi-n mohor
    tainele ascunse tuturor.
    Mă uitam în fântână şi-n iaz,
    şi-ascultam îndelung sub brazi...

    Atunci au venit îngerii şi m-au chemat.
    Doamne, nu pot pleca, n-am terminat!
    Deschide colivia, fă să zboare
    cântecele mele nerăbdătoare.


    Din volumul "Ţara luminii", 1946




    TE-AR MAI PUTEA INTERESA