Ştiri şi informaţii din toată lumea
    Editura Global Info / Literatură

    Mateiu Caragiale

    Grădinele amăgirii

    Grădinele amăgirii te-aşteaptă-acolo unde
    Apusa tinereţe s-a ofilit de dor,
    Şi apa ce-aţipeşte, în luciu-i rânjitor,
    Visările-ţi oglindă şi-ncheagă-ale ei unde.

    Şi când ursuză luna în tulburi nori s-ascunde
    Şi mut, văzduhul veşted tresaltă-n lung fior,
    Va răsări iar umbra cu chip înşelător
    Cu ochi a căror taină tu n-ai ştiut pătrunde.

    Dar, în zadar vei cere viclenei năluciri
    Să-ţi mai învie-o clipă a stinsei fericiri,
    Că va pieri, zâmbindu-ţi, cu degetul la gură,

    Şi singur iar vei plânge în searbedele zori,
    Amara soartă care te-a prigonit cu ură,
    Încununându-ţi fruntea cu mohorâte flori.




    TE-AR MAI PUTEA INTERESA