Nanoparticulele de aur pur pătrund în interiorul celulei umane

GH. MĂNOIU | 27 APRILIE 2022

Este foarte dificil să se penetreze membrana unei celule pentru a introduce medicamente sau substanţe nutritive, fără ca aceasta să se deterioreze. O metodă eficientă este de a folosi nanoparticule de aur pur, acoperite cu un strat subţire de polimer.

Soluţii de nanoparticule de aur de diverse marimi. Foto: Aleksandar Kondinski/Wikipedia (CC BY-SA 3.0)

Cercetători de la Massachusetts Institute of Technology şi Ecole Polytechnique de Lausanne, au studiat procesul şi au înţeles ce anume permite nanoparticulelor de aur să penetreze pereţii celulelor fără a le deteriora permanent şi fără să rupă celula.

Primul pas al procesului este fuzionarea nanoparticulei de aur acoperite, cu lipidele ce formează peretele celular, o categorie de grăsimi naturale, ceară şi vitamine.

Limita superioară pentru dimensiunea particulei depinde de compoziţia stratului de acoperire. Acoperirea aplicată constă dintr-un amestec de componente hidrofobe şi hidrofile ce formează un monostrat care are grosimea de doar o moleculă.

Celulele au obiceiul să devoreze lucrurile pe suprafată, dar este neobișnuit ca un material să penetreze membrana fără a provoca pagube majore.

Particulele de aur sunt foarte bune la captarea razelor X. Asta înseamnă că, dacă pot fi făcute să penetreze celulele canceroase, şi apoi încălzite cu un fascicul de raze X, ar putea distruge acele celule din interior.

Mecanismul de patrundere, care permite nanoparticulei să treacă prin membrane, sigilează deschiderea imediat ce particula a trecut, fără a lăsa cea mai mică moleculă să se scurgă în exterior.

Medicamentele pot fi introduse în celule prin legarea lor la materialul de acoperire a suprafeţei. Urmează să se găsească modul în care nanoparticulele să fie selective în ce priveste celulele penetrate.

Dacă particulele acoperite merg către toate celulele, procesul nu este foarte eficient, pe când, dacă acoperirea particulelor le direcţionează către anumite celule şi doar acelor celule li se administrează medicamentul, beneficiul poate fi semnificativ.

O altă aplicaţie poate fi introducerea de biosenzori în celule, pentru a detecta sau monitoriza markeri biochimici specifici, proteine ce pot indica apariţia şi evoluţia unei boli sau proces metabolic.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Un test de salivă ar putea diagnostica autismul

Un test de salivă care detectează niveluri ale diferitelor proteine ar putea ajuta la diagnosticarea copiilor cu autism. În prezent, diagnosticarea autismului se face de către psihologi, care se bazează pe observarea comportamentului şi pe teste complicate, uneori subiective.

O enzimă din fructul de papaya protejează pacienţii cu boala celiacă

Oamenii de ştiinţă, de la compania biofarmaceutică Glutage din Australia, au dezvoltat un comprimat care reduce efectele bolii celiace.

Efectul antibioticelor se întinde pe mai multe generaţii

Cercetătorii de la University of Nevada din oraşul Reno au descoperit că pseudoscorpionii masculi trataţi cu tetraciclină suferă o reducere a viabilităţii spermei, şi acest efect toxic se transmite chiar şi la puii lor masculi care nu au fost trataţi cu respectivul antibiotic. Este posibil ca un efect similar să apară şi la oameni.

Oamenii furioşi sunt expuşi la atacuri de cord

Temperamentul iute, mânios, supărăcios, poate creşte riscul de atac de cord sau de accident vascular cerebral. Riscul se acumulează la persoanele cu episoade frecvente de furie.

Se poate muri de inimă rea

Potrivit unui studiu publicat recent de către oamenii de ştiinţă danezi, moartea unui partener de viaţă, în special neaşteptată, poate provoca un ritm cardiac neregulat cu potenţial letal.

Un nou vaccin ar putea trata alergiile şi boala Alzheimer

Un vaccin aflat în faza de testare s-a dovedit a fi nu numai capabil să trateze psoriazisul şi alergiile, dar şi să protejeze împotriva bolii Alzheimer, potrivit unui studiu realizat de cercetători de la universităţile Dundee şi Oxford din Marea Britanie.