Natura îi face pe oameni să acţioneze mai puţin impulsiv

GH. MĂNOIU | 22 AUGUST 2023

Oamenii preferă recompensele imediate în faţa celor pe termen lung. Această tendinţă deosebit de puternică, de a elimina interesul pentru viitor, contribuie la problemele zilelor noastre, individuale şi sociale. Dar şi factorii de mediu pot afecta luarea deciziilor. Oamenilor le pasă mai mult de viitor atunci când iau decizii într-un mediu natural, decât atunci când sunt într-un mediu urban.

Natura îi face pe oameni să acţioneze mai puţin impulsiv. Foto: Jordan Sanchez/Unsplash

Neurologi şi psihologi de la VU University din Amsterdam au demonstrat într-un studiu că expunerea la natură îi face pe oameni să actioneze mai puţin impulsiv, deoarece, în aceste condiţii oamenii optează mai des pentru soluţii pe termen lung decât pentru cele pe termen scurt.

Peisajele naturale, în special cele luxuriante, sunt pline de satisfacţii şi plăcere şi oferă indicii de predictibilitate şi abundenţă de resurse.

Dimpotrivă, un mediu urban îi face pe oameni mai impulsivi. Peisajele urbane care sunt noi la nivel evolutiv, sunt instabile şi transmit percepţia de competiţie socială intensă pe resurse.

Deoarece strategiile şi comportamentul care se axează doar pe termen scurt sunt cauza problemelor sociale şi de mediu actuale, efectul mediului inconjurător natural asupra comportamentului decizional este important în rezolvarea problemelor cum ar fi producţia de deşeuri, schimbările climatice, creşterea explozivă a populaţiei la nivel global.

În mai multe experimente, subiecţii au avut de luat decizii financiare, de exemplu, dacă preferă să primească 10 euro acum, sau 12 euro peste şapte zile.

Unor subiecţi le-au fost arătate fotografii din natură, altora li s-au arătat fotografii din mediul urban.

Grupul urban a preferat decizia pe termen scurt, de a primi 10 euro acum, iar grupul din natură a ales preponderent recompensa pe termen lung, cea de a primi 12 euro mai tarziu.

Impulsivitatea şi gândirea pe termen scurt sunt caracteristici tipice ale omului, dar se pare că natura poate modifica aceste mecanisme din creier şi ar putea să-i determine pe oameni să ia decizii mai puţin dăunatoare pentru ei şi pentru mediul social şi natural.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Hobbiţii preistorici erau o altă specie de oameni

Cercetătorii francezi au ajuns mai aproape de rezolvarea enigmei oamenilor mici, ale căror oase fosilizate au fost găsite pe o insulă indoneziană.

Dinozauri ierbivori cu pene descoperiţi în Siberia

Pentru prima dată s-au descoperit intr-un cimitir de dinozauri în situl Kulinda, pe malurile râului Olov din regiunea Transbaikal, dinozauri ierbivori cu pene şi solzi. Până acum, doar dinozaurii carnivori se credea că au avut pene.

Rămăşiţele unui dinozaur cu pene au fost găsite în China

O nouă specie de dinozaur acoperit în întregime cu pene, cu o coadă extrem de lungă, a fost descoperită în Jehol, provincia Liaoning din nord-estul Chinei, întărind teoria că zborul a existat înainte de apariţia păsărilor.

O broască ţestoasă fluorescentă descoperită în ocean

O specie de broască ţestoasă gigant fluorescentă a fost descoperită în largul Insulelor Solomon, în Oceanul Pacific, de către o echipă de cercetători.

O pasăre gigant cutreiera cândva Arctica

Cercetătorii de la Universitatea din Colorado Boulder şi Academia Chineză de Ştiinţe din Beijing au descoperit că suprafaţa îngheţată a Arcticii era cândva străbătută de o pasare gigant care nu putea zbura.

O noua specie de bufnita

O noua specie de bufnita, denumita Otus jolandae, a fost descoperita in insula Lombok din Indonezia. Cercetarile au pornit cand George Sangster si Jolanda A. Luksenburg au facut inregistrari pe muntele Rinjani, langa Sapit, Lombok. Ele au fost urmate de alte studii la Muzeul American de Istorie Naturala si Muzeul de Istorie Naturala Tring.