Ştiri şi informaţii din toată lumea
    Editura Global Info / Literatură

    Nicolae Volenti

    Apusul soarelui

    După dealul ce nutrește oi plăvițe: mari, mărunte,
    A luminei ochi se pleacă și se-nchide dispărând
    Iar în vale râul curge și-o copilă pe-a lui punte
    Chipu-n apă-și oglindește fără grijă surâzând,

    Și voioși se-ntorc cu toții muncitorii din ogoare
    Povestind din vremi bătrânii, iar cei tineri șuguind;
    Un copil sărind în fugă mână boii la izvoare,
    Și-un dulău, a turmei paznic, vine-n urma sa lătrând.

    Și-apoi pacea e stăpână pe gândire și mișcare.
    Doi luceferi, ochi de înger, de pe cer voios lucesc.
    Numai greierul se-aude însoțind cu-a lui strigare
    Glasul tainicilor unde, ce cu țermul șopotesc.

    Luna-n palidă podoabă și pe căi de nori umblate
    Se ivește-n depărtarea printre ei făcându-și loc.
    Iar colo în lumea verde cu-a lor frunți de chin brăzdate,
    Muncitorii dorm în tihnă împregiurul unui foc.


    Iași, 1874




    TE-AR MAI PUTEA INTERESA