| Sănătate / Ştiinţa şi sănătatea |
O enzimă ar putea trata ridurile
Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Newcastle, Anglia, au reuşit să identifice enzima responsabilă de aspectul tineresc al pielii.
Femeie în vârstă, cu faţa ridată. 
Enzima, numită Mitochondrial complex II, permite feţei să rămână netedă, suplă şi elastică în timpul tinereţii. Cu timpul, acţiunea sa se diminuează şi apar ridurile.
Rezultatele studiului ar putea ajuta cercetătorii să înţeleagă mai bine îmbătrânirea altor organe, să dezvolte tratamente adaptate la fiecare vârstă, fiecare piele şi fiecare zonă a corpului.
Se vor putea dezvolta produse capabile să lupte împotriva îmbătrânirii biologice, care vor îmbunătăţi tratamentul anumitor boli, cum ar fi cancerul sau cele legate de îmbătrânirea populaţiei.
8 APRILIE 2022
TE-AR MAI PUTEA INTERESA
Este foarte dificil să se penetreze membrana unei celule pentru a introduce medicamente sau substanţe nutritive, fără ca aceasta să se deterioreze. O metodă eficientă este de a folosi nanoparticule de aur pur, acoperite cu un strat subţire de polimer.
Un test de salivă care detectează niveluri ale diferitelor proteine ar putea ajuta la diagnosticarea copiilor cu autism. În prezent, diagnosticarea autismului se face de către psihologi, care se bazează pe observarea comportamentului şi pe teste complicate, uneori subiective.
Oamenii de ştiinţă, de la compania biofarmaceutică Glutage din Australia, au dezvoltat un comprimat care reduce efectele bolii celiace.
Cercetătorii de la University of Nevada din oraşul Reno au descoperit că pseudoscorpionii masculi trataţi cu tetraciclină suferă o reducere a viabilităţii spermei, şi acest efect toxic se transmite chiar şi la puii lor masculi care nu au fost trataţi cu respectivul antibiotic. Este posibil ca un efect similar să apară şi la oameni.
Temperamentul iute, mânios, supărăcios, poate creşte riscul de atac de cord sau de accident vascular cerebral. Riscul se acumulează la persoanele cu episoade frecvente de furie.
Potrivit unui studiu publicat recent de către oamenii de ştiinţă danezi, moartea unui partener de viaţă, în special neaşteptată, poate provoca un ritm cardiac neregulat cu potenţial letal.
