O lume dispărută descoperită în Peninsula Cape York din Australia

O expediţie în zona muntoasă din Cape Melville, Peninsula Cape York, Australia de nord-est, a dus la descoperirea a trei specii de vertebrate noi. Nu sunt chiar dinozaurii din „O lume dispărută” a lui Conan Doyle, dar a găsi ceva nou în Australia, o ţară considerată complet explorată, este într-adevăr remarcabil!

Dr Conrad Hoskin de la Universitatea James Cook şi Dr. Tim Laman cercetător la Universitatea Harvard au format o echipă şi au plecat în expediţie într-o zonă inaccesibilă din munţi, un platou înconjurat de ziduri înalte de sute de metri formate din bolovani de granit negru, mari cât o maşină sau cât o casă, îngrămădiţi unul peste altul.

Zona din jur fusese explorată, dar pădurea tropicală de pe platou, inaccesibilă, nu fusese atinsă. A apărut în fotografiile luate din satelit şi a stârnit curiozitatea cercetătorilor.

În câteva zile, ei au descoperit trei specii de vertebrate foarte diferite de cele cunoscute: o şopârlă gecko care are o coada ca o frunză, o şopârlă aurie, o broască ce îşi face locuinţa între bolovani, şi alte specii interesante ce pot fi noi pentru ştiinţă.

Şopârla gecko Saltuarius eximius, stă ascunsă între bolovani pe timpul zilei şi noaptea, bine camuflată, iese la vânătoare pe pietre sau copaci. Are ochii mari, corpul şi membrele foarte lungi şi subţiri.

Şopârla gecko Saltuarius eximius. Foto: Conrad Hoskin

Şopârla aurie Saproscincus Saltus, este lungă, subţire, dar activă pe timp de zi şi sare pe bolovani să vâneze insecte.

Şopârla aurie Saproscincus Saltus. Foto: Conrad Hoskin

Broasca Cophixalus petrophilus, mică, iubitoare de pietre, trăieşte în labirintul de bolovani, unde este rece şi umed. Când plouă, iese la uprafaţă pentru a căuta hrană.

Broasca Cophixalus petrophilus. Foto: Conrad Hoskin

Platoul înalt din Cape Melville este o insulă tropicală bine izolată într-o pădure caldă, uscată. Speciile găsite acolo au trăit complet izolate de mii de ani şi sunt probabil relicve din vremurile când în Australia pădurile tropicale erau mult mai întinse.

GH. MANOIU | 31 OCTOMBRIE 2013

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Analiza inimii imbalsamate a lui Richard Inima de Leu

O echipa de biologi si antropologi, au efectuat analiza inimii imbalsamate a regelui englez Richard I, pentru a vedea cum se imbalsamau organele in anul 1199. Richard Inima de Leu a murit in timpul asediului castelului Châlus, in centrul Frantei, la 12 zile dupa ce a fost ranit la umarul stang de o sageata. Desi s-a speculat ca sageata era otravita, cauza mortii pare sa fi fost mai degraba o cangrena sau o septicemie.

Relicve din Epoca de Piatră găsite în Marea Baltică

Artefacte cu o vechime de 11000 de ani, lăsate de nomazii din Epoca de Piatră, au fost descoperite în Marea Baltică, într-un golf ce a fost cândva o lagună plină cu nisip.

O noua centura de radiatii in jurul Pamantului

Misiunea NASA de studiere a centurilor Van Allen, doua sonde lansate pe 30 august 2012, a descoperit o a treia centura de radiatii in jurul Pamantului, necunoscuta pana acum. Centurile de radiatii, denumite dupa cel ce le-a descoperit acum 55 de ani, James Van Allen, sunt regiuni din spatiu, bogate in particule incarcate electric, ce se pot largi in cazul furtunilor solare, creind probleme comunicatiilor si satelitilor, ca si astronautilor aflati in spatiu.

T-rex era prea greu pentru a alerga

Studiile anterioare au sugerat că Tyrannosaurus rex ar fi putut alerga cu viteze extraordinare, dar un nou studiu realizat de oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Manchester consideră că mărimea şi greutatea dinozaurilor au făcut alergarea imposibilă, deoarece picioarele s-ar fi îndoit şi s-ar fi rupt sub presiunea greutăţii lor.

Delfinii îşi amintesc unul de altul şi după zeci de ani

Este posibil ca delfinii, şi nu elefanţii, să aibă cea mai bună memorie din lumea animală. Într-un nou studiu, oamenii de ştiinţă spun că delfini ţinuţi în captivitate au demostrat capacitatea de a recunoaşte sunetele emise de un fost partener de bazin după ce au fost despărţiţi mai mult de 20 de ani.

Natura îi face pe oameni să acţioneze mai puţin impulsiv

Oamenii preferă astazi recompensele imediate în faţa celor pe termen lung. Această tendinţă de a elimina interesul pentru viitor, contribuie la problemele zilelor noastre, individuale şi sociale. Cel puţin aşa arată un studiu, efectuat de neurologi şi psihologi de la VU University din Amsterdam, care demonstrează că natura îi face pe oameni mai puţin impulsivi.