Ştiri şi informaţii din toată lumea
    Ştiri / Spaţiu

    O nouă speranţă pentru viaţa extraterestră

    GH. MĂNOIU | 6 MAI 2023

    Cercetători de la University of Texas, Austin’s Institute for Geophysics, Georgia Institute of Technology, şi Max Planck Institute for Solar System Research, au ajuns la concluzia că oceanul subteran de pe luna lui Jupiter, Europa, ar putea avea curenţi adânci şi modele de circulaţie cu transferuri de căldură şi energie capabile să susţină viaţa biologică. O nouă speranţă pentru cei care caută viaţa extraterestră.



    Teren haotic în regiunea Conamara pe luna lui Jupiter, Europa. Foto: NASA


    Oamenii de ştiinţă cred că luna lui Jupiter, Europa, este unul dintre corpurile planetare ale sistemului nostru solar care pare să aibe condiţii ce ar putea să susţină viaţa, idee întărită de sonda Galileo care a detectat semne ale unui ocean sărat sub stratul de gheaţă ce acoperă întreaga suprafaţă a satelitului jupiterian.

    Fără măsurători directe ale oceanului, oamenii de ştiinţă trebuie să se bazeze pe date magnetometrice şi observaţii de suprafaţă ale gheţii.

    De aici s-a şi pornit, Europa arătând în imagini suprafeţe de gheaţă deformată, cunoscute ca teren haotic, concentrate în regiunea ecuatorială şi care ar putea proveni de la convecţia în calota de gheaţă, accelerată de căldura din ocean.

    Transferul de căldură si probabil formaţiuni de gheaţă marină care se ridică prin scoarţa de gheaţă au format acest peisaj.

    Modelul informatic folosit de cercetători a arătat că o creştere a curenţilor calzi oceanici aproape de ecuator şi scăderea curenţilor în apropierea polilor ar duce la amplasarea terenurilor haos caracteristică lunii lui Jupiter.

    Un proces similar a fost observat pe Pământ, în unele zone din Antarctica, unde curenţii de apă caldă interacţionează cu gheaţa.

    Acesta înseamnă că oceanul de acolo este activ, că există interacţiune între ocean şi stratul de gheaţă, şi există posibilitatea de a adăposti viaţa.




    TE-AR MAI PUTEA INTERESA

    Cele mai multe teorii din spatele formării Lunii sugerează că aceasta a provenit din fuzionarea resturilor de-a lungul anilor, după ce Pământul s-a ciocnit cu o masă enormă.
    Centrul NASA pentru Studierea Obiectelor Apropiate de Pământ urmăreşte un asteroid uriaş care se va apropia de orbita Pământului pe 22 mai 2020.
    Un asteroid de dimensiuni mari va trece aproape de Pământ miercuri 29 aprilie 2020, oferind astronomilor o oportunitate excepţională de a studia obiectul cu o lăţime de 2 km.
    Galaxia noastră Calea Lactee şi galaxia Andromeda, două galaxii gigantice în această parte a Universului, se îndreaptă spre o coliziune imensă între ele, care va avea loc peste câteva miliarde de ani.
    Echipa sondei spaţiale Dawn a descoperit că crusta lui Ceres este un amestec de gheaţă, săruri şi materiale hidratate care au fost supuse unei activităţi geologice anterioare şi această crustă reprezintă cea mai mare parte dintr-un ocean vechi.
    Cercetătorii de la agenţia japoneză de explorare spaţială Jaxa au descoperit pe Lună o cavitate uriaşă, lungă de 50 kilometri, care ar putea într-o bună zi să servească drept adăpost pentru o bază spaţială.