| Nutriţie / Dieta |
Otrăvuri folosite pentru conservarea alimentelor în Africa
Peştele şi carnea vândută pe pieţele din Africa sub-sahariană sunt adesea subiectul unei fraude alimentare de care puţini oameni sunt conştienţi.
Pe piaţă, puteţi găsi peşte prins cu gamalină sau conservat cu formalină. Foto: SDN/J. Chongwang
Pentru peşte, această fraudă începe în momentul capturării, când unii pescari folosesc produse toxice interzise pentru a pescui. O practică numită în Camerun „bombardează râul”, din cauza efectului său devastator.
„Se toarnă în apă un insecticid foarte toxic numit „gamaline”, explică chirurgul veterinar Serge-Claire Nkolo, delegat departamental al Ministerului Zootehniei, Pescuitului şi Industriilor Animale (MINEPIA) la Douala.
"Este suficient ca pescarii să toarne acest insecticid în apă, pentru ca după câteva minute, toate fiinţele acvatice prezente în zonă vor muri şi se vor ridica la suprafaţă. Astfel ei vor colecta peştele", continuă el.
Nici peştele afumat nu scapă de fraudă. Decât să cumpere lemne şi să folosească un foc de lemn, unii vânzători adună resturi de ţesături pe care le ard pentru a afuma peştele. O practică periculoasă şi interzisă.
Mult apreciată de unii consumatori, carnea de vânat nu trebuie să fie veche. De aceea unii vânători folosesc formalina.
Folosită pentru îmbălsămarea şi conservarea cadavrelor în morgă, formaldehida este folosită şi de unii măcelari pentru a prelungi perioada de valabilitate a cărnii pe care nu au putut să o vândă.
Diferite rapoarte din presa locală arată, de asemenea, o utilizare intensivă a formalinei pentru conservarea cărnii şi a peştilor din Ghana, Kenya, Uganda pentru a-i creşte durata de valabilitate.
Ashagrie Zewdu, profesor asistent de ştiinţe alimentare şi nutriţie la Colegiul de Știinţe ale Naturii din Universitatea Addis Ababa, spune că în Etiopia fermierii folosesc formalina în doze mari pentru a stoca laptele înainte de a-l vinde în fabrici.
Pentru aceşti fermieri, spune el, formalina este numită „medicament pentru lapte”.
Markus Lipp face diferenţiere între aceste produse utilizate în mod ilegal pe alimente şi alte substanţe chimice autorizate, dar adesea folosite abuziv şi necontrolat pe fructe şi legume
Această fraudă constă, pentru revânzători, în pulverizarea fructelor cu anumite produse fitosanitare care accelerează maturarea sau care le oferă aspectul de fructe foarte coapte.
Guy-Merlin Wakam, tehnician agricol senior în regiunea Douala din Camerun, explică că această practică este o imitaţie a cultivării ananasului, care se face cu etefon (numit şi etrel) sau giberellină, conform unei utilizări şi doze bine aprobate.
„Folosim etrel pe ananas atunci când sunt deja coapte, înainte de a le culege. Scopul este ca aceştia să ia o nuanţă gălbuie. Pentru că unii clienţi consideră că ananasul nu e copt dacă nu e galben”, a spus el.
În ceea ce priveşte bananele, în special, acidul giberelic şi alte gibereline apar în mod natural în bananieri şi controlează maturarea naturală a fructelor.
În cazul maturarii naturale, degetele aceluiaşi mănunchi de banane se coc deseori una după alta şi niciodată toate în acelaşi timp. Cu toate acestea, comercianţii folosesc deseori substanţe chimice pentru ca un volum mare de fructe să se maturizeze în acelaşi timp.
Doar că doza produsului nu este respectată. De aici rezultă îngălbenirea după câteva ore a cojii fructului, fără a fi o maturare reală.
Benzoatul de sodiu a fost aprobat de Autoritatea Etiopiană pentru Alimente și Droguri (EFDA) pentru a îmbunătăţi termenul de valabilitate al injerei (o mâncare de bază în Etiopia) de la trei zile la zece zile.
„Dar se adaugă ilegal o doză imensă de acest produs chimic în detrimentul sănătăţii umane”, spune Ashagrie Zewdu. „Nu le pasă decât de perioada de valabilitate prelungită şi de profiturile lor, nu şi siguranţa şi calitatea mâncării”.
Un studiu indică faptul că formalina şi anumite substanţe chimice utilizate pentru a prelungi valabilitatea fructelor pot provoca mai multe probleme de sănătate, cum ar fi ameţeli, slăbiciune, ulcere, boli boli de inimă, piele, insuficienţă pulmonară sau renală.
Conform celui mai recent raport complet al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) privind siguranţa alimentelor, agenţia spune că produsele alimentare nesigure sunt responsabile pentru 600 de milioane de cazuri de boli date de alimente şi 420.000 de decese în întreaga lume în fiecare an.
30% dintre decesele provocate de alimente au loc la copii cu vârsta sub 5 ani.
TE-AR MAI PUTEA INTERESA
