Păsările învaţă una de la cealaltă

Un nou studiu despre piţigoii care privesc la televizor arată modul în care aceştia învaţă prin observaţie. Interacţiunile sociale în cadrul unei specii de prădători pot avea "consecinţe evolutive" pentru prada potenţială, cum ar fi culorile de avertizare vizibile ale buburuzelor.

Piţigoiul mare, Parus major. Foto: Francis C. Franklin/Wikipedia (CC-BY-SA-3.0)

Acest studiu, realizat la Departamentul de Zoologie al Universităţii Cambridge, Marea Britanie, care foloseşte piţigoii ca "model de prădător", a arătat că, dacă o pasăre observă că o altă pasăre este dezgustată de un tip de pradă, atunci ambele păsări învaţă lecţia de a sta departe.

Filmând un piţigoi care are o experienţă neplăcută când încearcă să mănânce o pradă vizibilă, apoi arătându-l pe televizor altor piţigoi înainte ca aceştia să îşi selecteze masa, cercetătorii au descoperit că păsările au dobândit o idee despre ce pradă să evite.

Studiul demonstrează că comportamentul social al prădătorilor trebuie să fie luat în considerare pentru a înţelege evoluția prăzii.

Există dovezi că învăţarea prin observarea altora apare în întregul regn animal. Specii, variind de la musculiţele de fructe la păstrăv, pot învăţa despre alimente folosind transmisia socială.

Piţigoii sunt o specie de studiu bună, deoarece sunt "insectivore generaliste" care caută hrană în stoluri şi sunt cunoscute pentru a răspândi alte forme de informaţii prin observare.

De exemplu, speciile de piţigoi au învăţat cum să străpungă capacele sticlei de lapte şi să sifoneze smântâna, un fenomen care s-a răspândit rapid printre stolurile din Marea Britanie la mijlocul secolului trecut.

Ceva ce piţigoii nu mănâncă este buburuza cu şapte puncte, de culoare roşu aprins. Alte insecte, care sunt camuflate, cum ar fi buburuza maro sau omida moliei de iarnă, sunt alimente ale piţigoilor.

Buburuza roşie cu şapte puncte este atât de uşor de observat încât, dacă fiecare prădător ar fi mâncat-o înainte de a-i descoperi gustul neplăcut, ar fi fost greu să supravieţuiască şi să se reproducă.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

O bacterie devorează metale toxice şi produce aur

O echipă de cercetători germani şi australieni au descoperit modul în care bacteriile Cupriavidus metallidurans metabolizează metale toxice şi excretă pepite de aur de 24 de carate, precum gâsca din poveste, care făcea ouă de aur.

Aurul provine din mantaua Pământului

O echipă internaţională de oameni de ştiinţă de la Universitatea din Granada şi universităţi din Chile, Australia şi Franţa, a adus o nouă lumină asupra originii minereurilor de aur, una dintre enigmele care a intrigat omenirea încă din cele mai vechi timpuri.

Delfinii seduc femelele cu daruri şi cu arătarea muşchilor

Un studiu realizat de cercetători de la universitățile din Zurich din Elveţia şi Murdoch şi Australia de Vest din Australia, care au observat delfinii cu cocoaşă de lângă ţărmurile australiene timp de un deceniu, sugerează că masculii fac daruri femelelor pentru a le câştiga.

Dinţi vechi de 9,7 milioane de ani ar putea rescrie istoria umană

O echipă de arheologi din sud-vestul Germaniei a descoperit doi dinţi vechi de 9,7 milioane de ani care probabil aparţineau unei vechi primate euroasiatice.

Orca şi caşalotul, printre cele mai inteligente cetacee

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Manchester, Marea Britanie, au identificat la cetacee diferenţe între mărimea relativă a creierului.

Pinguinii din Marea Britanie sunt trataţi de depresie

Pinguinii Humboldt de la Sea Life Centre din Scarborough sunt stresaţi de vremea rea care s-a abătut asupra Marii Britanii şi care ţine de cîteva săptămâni, iar îngrijitorii au decis să le pună în mâncare antidepresive, pentru a nu îi pierde.