Performanţele cognitive ale adolescenților care merg pe jos la şcoală sunt mai bune decât ale celor care merg cu maşina

GH. MĂNOIU | 13 MARTIE 2023

Performanţele cognitive ale adolescenților care merg pe jos la şcoală mai mult de 15 minute sunt mai bune decât ale celor care stau aproape şi merg mai puţin, sau al celor care merg cu maşina.

Performanţele cognitive ale adolescenților care merg pe jos la şcoală sunt mai bune decât ale celor care merg cu maşina. Foto: Note Thanun/Unsplash

Cercetători de la mai multe instituţii de profil din Spania au realizat un studiu pe un eşantion de băieţi şi fete cu vârste cuprinse între 13 şi 18 ani din cinci oraşe spaniole.

Ei au ajuns la concluzia că performanţele cognitive ale adolescenților care merg pe jos la şcoală sunt mai bune decât ale celor care călătoresc cu maşina.

Mai mult, performanţele cognitive sunt mai bune la fetele ce fac mai mult de 15 minute până la şcoală, faţă de cele care locuiesc mai aproape şi fac doar o plimbare scurtă pâna la şcoală.

Ei au studiat modul de deplasare la şcoală, performanţele cognitive și cele antropometrice, cum ar fi indicele de masă corporală şi procentul de exces de greutate şi obezitate, şi activitatea fizică extraşcolară a participanţilor.

S-au adunat date privind statutul socio-economic al familiilor lor folosind nivelul educaţional al mamei şi tipul de şcoală (de stat sau privată) la care mergeau participanţii.

Informaţiile cu privire la modul de deplasare la şcoală s-au cerut printr-o întrebare care cerea participanţilor să precizeze modul în care, de obicei, merg la şcoală: pe jos, cu bicicletă, maşină, autobuz, metrou, motocicletă, sau altele.

Au fost întrebaţi cât timp le-a luat drumul.

Performanţele cognitive au fost măsurate printr-un test de abilităţi de învăţare. Testul a evaluat comanda limbii, viteza în efectuarea operaţiilor matematice, şi raţionamentul.

Cercetătorii au afirmat că în adolescenţă, plasticitatea creierului este mai mare ca în orice alt moment al vieţii ceea ce o face perioada oportună pentru a stimula funcţia cognitivă.

Cu toate acestea, în mod paradoxal, în adolescenţă se vede acum cel mai mare declin al activităţii fizice, şi asta este în mai mare măsură la fete.

Naveta la şcoală pe jos este un obicei sănătos, care contribuie la menţinerea adolescentului activ tot restul zilei şi îl atrage către activităţile fizice.

Acest lucru creşte cheltuielile de energie şi duce la o stare mai bună de sănătate.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Activitatea fizică, izvor de sănătate

Un studiu al cercetătorilor de la Universitatea Cambridge, făcut timp de 12 ani pe mai mult de 300000 de persoane, arată că lipsa de mişcare ucide de două ori mai mulţi oameni decât obezitatea.

Exerciţiile fizice contribuie la diminuarea riscului de diabet zaharat

Exerciţiile fizice regulate pot ajuta la scăderea riscului de diabet zaharat de tip doi, potrivit unui studiu realizat la University College London, din Marea Britanie.

Exerciţiile şi o dietă sănătoasă scad riscul de recurenţă a cancerului de colon

O echipă de cercetători de la Universitatea California, din San Francisco, a descoperit că pacienţii cu cancer de colon care au o greutate corporală sănătoasă, au activităţi fizice regulate şi o dietă bogată în cereale integrale, fructe şi legume, cu un conţinut redus de carne roşie şi prelucrată, au un risc semnificativ mai mic de recurenţă a cancerului sau de deces.

Înotul, ciclismul şi tenisul oferă beneficii reale pentru sănătate

Înotul, ciclismul, tenisul şi aerobicul sunt sporturi care oferă mai multe beneficii pentru sănătate decât alergarea şi fotbalul, afirmă un studiu al Universităţii din Sydney, Australia.

Exerciţiile fizice schimbă compoziţia microbiană din intestine independent de dietă

Studii recente, realizate în cadrul Universităţii din Illinois, Statele Unite, oferă noi dovezi că exerciţiile fizice pot schimba compoziţia florei microbiene din intestin.

Orele de culcare neregulate duc la probleme de comportament la copii

Cercetătorii de la University College London au descoperit că copiii cu ore de culcare neregulate sunt mult mai susceptibili de a avea probleme de comportament. Orele de culcare neregulate perturbă ritmul natural al corpului, subminând maturizarea creierului şi capacitatea de reglementare a comportamentului.