Editura Global Info / Literatură

Petre Ispirescu

Ciocîrlanul şi mîrtanul

Ciocîrlanu-aflase
De p-unde umblase
Că berea îmbată.
Un bob de orz cată,
În apă mi-l lasă de se plămădeşte,
Şi cu dînsa gura ades mi-şi clăteşte.
Voind ca să facă el acum pe beatul,
Coada şi-o pleoşteşte, cu capu-ntr-o parte,
Aripa-şi tîrăşte, şiovai cu umblatul,
Merge rîzînd foarte.
Cînd, dodată, haţ!
Dă ca într-un laţ
În ghiara pisicei. Treaz fiind din fire,
Zice Ciocîrlanul:
„E de dimineaţă şi din norocire
Gustarea ţi-e gata. Dar pe nespălate
Cum să mînci, fîrtate?”
Atunci mi se pune pe spălat Mîrtanul
Tot cu cîte-o labă. Cu-alta prada-şi ţine.
Pasărea-i mai zise: „Ascultă, vecine,
Cu ambele te spală; nu vezi că-s beat mort
Nu fac nici un ort?”
Pisoiul se-nşeală, şi aşa şi face;
Cînd, sfîrr! Ciocîrlanul zboară-apoi în pace.
Cotoşmanul galeş, privind la el sus,
Zise: „Să n-am parte în veci de vînat,
De m-oi mai spălare pîn-ce n-am mîncat”.
„Şi eu să n-am parte d-aripile mele,
Moţatul răspunse, p-o ramură pus,
De voi mai căta
A mă îmbăta.
Şi de m-ăi mai prinde, fă-mă fărîmele”.
De atunci, măi frate,
Cotoiul se spală cînd e pe mîncate.

"Pilde şi ghicitori".

TE-AR MAI PUTEA INTERESA