Editura Global Info / Literatură

Petre Ispirescu

Gruia

Într-un sat oarecare trăia un tânăr cam nătăfleţ, căruia toţi îi ziceau Gruia. Din Gruia nu-l mai scotea. El ajunsese de poveste din pricina stângăciei lui la vorbă şi la lucru.

Într-una din zile, sfară se dete în tot satul că Gruia se însoară. Pasămite i se aprinsese şi lui călcâiele de dor şi se logodise cu o leică, muieruşcă d-alea, care ziua fuge de bivoli, iar noaptea îi apucă de coarne.

După ce făcură o nuntă de se duse vestea în sat, începură şi ei a-şi face rost casei. Abia trecu trei luni de la însurătoare şi bietul Gruia se pomeni că este tată.

Se gândi, se răzgândi, numără pe degete, făcu socoteala cu boabele şi vedea bine că lui îi iese tocmai trei luni în cap de la însurătoare. Nu se putea însă dumiri cum de se face să aibă el un copil la trei luni de zile.

După ce-şi boteză odrasla şi se făcu mamă-sa mai bine, el îi zise într-o zi:

— Fă nevastă, dar tu la trei luni naşti copilul?

— Vezi, mă bărbate, d-aia îţi zice ţie lumea Gruia. Păi bine, mă, fă socoteala: trei luni sunt de când m-ai luat tu pe mine, trei de când te-am luat eu pe tine, şi trei de când ne-am luat amândoi. Socoteşte pe degete de vezi cât fac trei şi cu trei şi cu trei?

— Nouă, nevastă, bine zici tu. Ti! Îţi mulţumesc că m-ai scos de la bănuială, că uite, se făcea lucru dracului.

Din volumul Snoave sau poveşti populare

TE-AR MAI PUTEA INTERESA